Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegeri legislative în Olanda

urne-97477700.jpg

Alegeri legislative în Olanda

Alegerile legislative din Olanda ar putea fi decise de un număr mic de voturi. Ultimele sondaje arată că Partidul Muncii, de opoziţie, este aproape la egalitate cu partidul liberal al premierului în exerciţiu Mark Rutte. Aşa că imediat a venit şi reacţia liberalilor – laburiştii sunt o ameninţare pentru Olanda, iar venirea lor la putere ar duce la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, a spus primul ministru olandez.

Electoratul din Olanda ar putea părea dezorientat de mulţimea de formaţiuni care îşi doresc puterea, sau măcar să fie parte a unui guvern de coaliţie. Şi asta pentru că pe buletinele de vot sunt 21 de partide care iau parte la alegerile legislative din Olanda, iar analiştii sunt de părere că această situaţie ar putea duce la o fragmentare nedorită a votului.

Numai că, spun aceiaşi analişti, dintre formaţiunile care îşi dispută cele 150 de locuri din camera inferioară a parlamentului, se detaşează doar patru: liberalii, social-democraţii, socialiştii şi extrema dreaptă. Partidul liberal al premierului în exerciţiu Mark Rutte doreşte să aducă deficitul public la mai puţin de 3 la sută începând din 2013, adică la limita în vigoare în statele din zona euro, reducând bugetul alocat ajutorului pentru ţările în curs de dezvoltare, precum şi numărul funcţionarilor.

Partidul Liberal refuză apariţia unui "super-stat" european, dar vrea o uniune economică. În acelaşi timp, doreşte să diminueze contribuţia Olandei la bugetul Uniunii Europene, să relaxeze condiţiile de concediere, să limiteze accesul la securitatea socială pentru străini şi să diminueze impozitul pe venit.

Partidul Muncii, care a trecut de partea opoziţiei după alegerile anticipate din 2010, are un program de relansare economică pentru stimularea investiţiilor, o creştere a impozitului pe venit şi o aşa numită "democratizare" a Uniunii Europene. Proeuropeni, cei din Partidul Muncii sunt în favoarea unei integrări europene mai profunde. De asemenea, ei vor să echilibreze bugetul statului în 2017 şi să negocieze un nou Pact de creştere, axat mai ales pe crearea de locuri de muncă, la scară europeană.

Partidul Socialist reprezintă aşa-zisa stângă "dură". Oponentă a austerităţii, formaţiunea vorbeşte de investiţii de 3 miliarde de euro în plus din partea guvernului, în 2013, pentru a relansa economia. Deficitul public este adus sub 3% în 2015, iar o eventuală amendă din partea Bruxelles-ului pentru nerespectarea pactului de stabilitate nu va fi plătită. Partidul Socialist din Olanda doreşte aprobarea prin referendum a transferului de competenţe spre Bruxelles. Vrea, de asemenea, să taxeze cu 65% partea veniturilor de peste 150.000 de euro pe an şi interzicerea bonusurilor în sectorul financiar.

În fine, Partidul Libertăţii, al deputatului de extremă dreapta Geert Wilders, a obţinut 24 de locuri de deputaţi în 2010. În aprilie, a provocat căderea guvernului, pe care-l susţinea în camera inferioară a parlamentului, refuzând să aprobe un buget de austeritate impus, după părerea lui, prin "dictatele Bruxelles-ului". Partidul Libertăţii vrea ca Olanda să abandoneze moneda unică pentru a reveni la florin şi este ostil programelor de ajutor destinate Greciei. Interzicerea Coranului şi portului vălului islamic fac parte, de asemenea, din programul partidului.

Cum peisajul politic olandez este foarte fragmentat, cel puţin trei partide trebuie să se asocieze pentru a obţine majoritatea în camera inferioară a parlamentului şi pentru a forma un guvern. Mai multe partide mai mici ar putea juca un rol în formarea acestei majorităţi: creştin-democraţii, centriştii din formaţiunea D66, ecologiştii şi Uniunea Creştină.

Un ultim sondaj publicat sâmbătă de televiziunea publică îi plasează pe laburişti şi pe liberali la egalitate, cu câte 35 de mandate fiecare, din totalul de 150 puse în joc la aceste alegeri.

Confruntându-se cu o opinie publică tot mai ostilă Bruxelles-ului, liberalii şi laburiştii au fost obligaţi să-şi înăsprească tonul în ceea ce priveşte Europa, evidenţiind însă faptul că Olanda nu poate să se lipsească de Uniunea Europeană, economia ţării, a cincea din zona euro, fiind îndreptată spre străinătate.