Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Alegerile prezidenţiale din decembrie din R.Moldova, „neconstituţionale”

criza-politica-republica-moldova-se-prelungeste.jpg

Criza politică din Republica Moldova se prelungeşte

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a invalidat alegerile prezidenţiale din 16 decembrie pe motiv că nu a fost respectat secretul votului, prevăzut de legea fundamentală. În Republica Moldova, şeful statului este ales de către Legislativ, iar deputaţii care participaseră la scrutin au arătat buletinele deschise colegilor din Parlament şi jurnaliştilor. În opinia Curţii, acest fapt constuie o încălcare flagrantă a Constituţiei care stabileşte că preşedintele este ales prin vot secret.

Corespondentul RFI la Chişinău, Corneliu Rusnac:

Alegerile prezidenţiale repetate planificate pentru 15 ianuarie nu vor mai avea loc. Acum Legislativul urmează să reia procedura de alegere a şefului statului şi să stabilească o nouă dată la care să aibă loc scrutinul. Nu se ştie însă când va fi reluată procedura respectivă, deoarece legislaţia este destul de confuză în această privinţă.

Parlamentul programase pentru duminică noi alegeri, după ce pe 16 decembrie nu a reuşit să aleagă şeful statului. Singurul candidat care s-a înscris atunci în cursa electorală a fost preşedintele interimar Marian Lupu, lider al Partidului Democrat. Pentru el au votat doar 58 de deputaţi din coaliţia majoritară. Pentru a fi ales, el ar mai fi avut nevoie de trei voturi ale opoziţiei care însă a refuzat să i le ofere.

Ce va face în continuare Marian Lupu?

Marian Lupu a declarat că nu va mai candida. El le-a solicitat colegilor din Alianţa pentru Integrare Europeană, coaliţia aflată la putere, să propună candidaţi care să convină tuturor partidelor din coaliţie. De altfel, nici colegii de coaliţie ai lui Marian Lupu nu par dispuşi să-l promoveze pe Marian Lupu în următoarele alegeri.

Între timp, Partidul Comuniştilor l-a propus la funcţia de preşedinte pe fostul guvernator al Băncii Naţionale, Leonid Talmaci, care este, în opinia mai multor analişti, un bun expert în finanţe, însă este lipsit de orice calităţi de politician.

Şi cunoscutul analist politic Oazu Nantoi a declarat că intenţionează să candideze la funcţia de preşedinte, nu atât pentru a deveni şef al statului, ci pentru a sensibiliza parlamentarii să pună capăt crizei politice în care se zbate Republica Moldova de mai bine de doi ani şi jumătate.

Acum cei doi ar urma să aştepte decizia Parlamentului privind noua dată a alegerilor prezidenţiale.

Ce şanse există totuşi ca preşedintele să fie ales într-un final?

Este greu să vorbim despre şanse, atâta timp cât nu pare să existe încă un compromis în privinţa unui candidat comun nici la nivel de coaliţie, nici la nivel de Parlament. În orice caz, discuţiile între grupurile politice vor continua în următoarele zile. Cel mai probabil, se va încerca identificarea unui candidat care să fie votat atât de putere, cât şi de opoziţie. În cazul în care nu se va reuşi identificarea unui asemenea candidat într-un termen rezonabil, Legislativul riscă să fie desfiinţat şi ar urma să fie convocate noi alegeri parlamentare anticipate, pentru a treia oară în doi ani şi jumătate.

Iulian Chifu: „Republica Moldova poate funcţiona bine şi fără a alege un preşedinte”

În contextul deciziei Curţii Constituţionale din Republica Moldova, consilierul preşedintelui României pentru afaceri strategice, Iulian Chifu, a declarat într-un interviu acordat Radio Chişinău că procesul de alegere a unui preşedinte în R.Moldova „este mai puţin relevant decât toată lumea îl vede” şi că Republica Moldova poate funcţiona bine şi fără a alege un preşedinte:

Până la urmă, cred că este un proces care, pe de o parte, este mai puţin relevant decât toată lumea îl vede. S-a văzut că Republica Moldova poate funcţiona bine şi fără a alege un preşedinte. Probabil că e natural să legi funcţia prezidenţială cu atributele pe care le-ai avut, constituţional, cu legitimitatea pe care ţi-o dă o alegere generală, directă. Pe de altă parte, evident că se înregistrează costuri în momentul în care alianţa proeuropeană nu reuşeşte să preia complet puterea în stat, să exercite un mandat întreg, respectiv să producă schimbările şi reformele la care s-a angajat şi pe care toată lumea le aşteaptă. Din punctul de vedere al ferestrei de oportunitate, în contextul intrării eventuale într-un proces nou de alegeri, s-ar putea ca fereastra de oportunitate să se închidă.

(...) „Să nu punem prea mult efort în alegerea preşedintelui pe 15 ianuarie, să (nu) fetişizăm o asemenea variantă. Apropo, e ziua lui Eminescu. Pe de altă parte, în egală măsură, să nu încercăm să mergem către UE fără a ne asuma pe deplin puterea şi fără a avea un mandat întreg pentru a produce aceste reforme. Dacă nu există un mandat întreg, partidele politice tind să se uite mult mai mult la sondajele de opinie, la părerea populaţiei şi să facă mai puţine reforme, respectiv să nu îşi asume riscuri, din raţiuni electorale sau să-şi dispute pe toată perioada acestui mandat mai îngust poziţionări de imagine şi poziţionări electorale pentru viitorul ciclu electoral, în loc să se ocupe de reforme la nivelul societăţii”, a mai spus consilierul.

Nu cred că PCRM are cum să meargă mai departe în actuala formulă şi actuala formă, cu actualul sistem de lideri

În momentul de faţă, pentru România, revenirea la conducerea statului Republica Moldova a unui lider care a declarat persona non-grata pe ambasadorul României, care a introdus peste noapte vize încălcând propriile acorduri ale Republicii Moldova cu UE, care a declanşat o represiune în raport cu propria populaţie, în momentul de faţă nu este acceptabil şi nu cred că este acceptabil pentru niciun stat european”, a subliniat Iulian Chifu.

 
Corneliu Rusnac: Alegerile prezidenţiale din decembrie din R.Moldova, declarate „neconstituţionale”