A ales cu adevărat Ungaria între Asia şi Occident?

Vasile Damian rezumă interviul lui Imre Kertész:

„Nimic nou în ţara mea. Şeful continuă să fascineze populaţia. Ieri, liderul comunist Janos Kadar, astăzi Viktor Orban este acela care îi farmecă pe unguri”. Verdictul lui Imre Kertész este fără drept de apel. O judecată aspră, dar probabil foarte realistă din partea acestui supravieţuitor al lagărului de exterminare de la Auschwitz. Scriitorul spune că are îndoieli în privinţa structurii popurului maghiar.

El se întreabă astfel dacă „Ungaria a ales cu adevărat între Asia şi Occident. Ungurii”, spune el, „descind din triburi de origine asiatică care s-au instalat în Europa secolului IX. Micii maghiari învaţă la şcoală că strămoşii lor au venit din stepele de la sudul Uralilor pentru a dezvolta bazinul carpatin. În aceeaşi epocă, ei au adopat creştinismul. Toţi ungurii au deci în memorie această dublă apartenenţă, care este însă şi o contradicţie. Contradicţie, pentru că normele unei societăţi creştine sunt diferite de cele ale unei societăţi clanice. Această dublă polarizare este la originea situaţiei actuale din Ungaria”, spune laureatul Premiului Nobel pentru Literatură.

„Ungaria este o ţară în care n-a existat niciodată democraţia în sensul în care aceasta nu se reduce doar la un sistem politic, ci este şi un proces organic care mobilizează o societate întreagă. În termeni istorici deci, a aştepta ca democraţia să se instaleze în Ungaria mi se pare aproape un non-sens”, spune Kertész. În opinia scriitorului maghiar, „situaţia actuală de la Budapesta nu este decât o ilustrare suplimentară a atracţiei ungurilor pentru eroare. Statul ungar a decis astăzi să se opună Europei în numele apărării intereselor naţionale, lucru care poate da iluzia unei reîntoarceri la suveranitate. Ori guvernul se înşeală din nou. În fapt, Ungaria este o fatalitate care nu are nici sens, nici explicaţie, şi care este unică în Europa. Ungurii se cramponează de soarta lor şi, fără îndoială, vor eşua fără să înţeleagă de ce.”

Întrebat despre persistenţa antisemitismumui în patria sa, ex-deportatul de la Auschwitz răspunde: „Auschwitz, Shoah, această pagină a istoriei ungare nu a fost analizată vreodată, nu a existat niciun examen de conştiinţă, nimeni nu s-a întrebat de ce Ungaria a fost sistematic de partea greşită a Istoriei. Autoritarismul Ungariei decurge din spriritul ei provincial. Baza ei sunt tot clanurile, republica nu interesează pe nimeni. Ungurii se sprijină pe un sistem clerical solid care cultivă spiritul patriarhal. Ura faţă de evrei – 2% din populaţie – şi faţă de ţigani – 7% - este necesară pentru a impune o viziune clanică şi primitivă a naţiunii. Chestiunea ţiganilor este la fel de importantă ca şi cea a antisemitismului. Dacă ungurii continuă să-i maltrateze sistematic pe ţigani, la un moment dat aceştia îşi vor pierde răbdarea şi vor fi împinşi să recurgă la violenţă”.

Şi totuşi, cum vede Imre Kertész viitorul ţării în care s-a născut, dar din care a plecat acum un deceniu, tocmai ca o reacţie faţă de ceea ce se întâmpla în Ungaria? „Uneori îmi spun că poate ungurii vor realiza că se îndreaptă în direcţia greşită şi că Orban va eşua. Nu pot însă da la o parte nicio ipoteză. E posibil deci ca Ungaria să basculeze şi într-un haos extrem, lucru care ar fi o tragedie. Când însă poporul nu se regăseşte în politica dusă şi când economia este în impas, ameninţarea devine serioasă”.