Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ambasadorul Bogdan Mazuru reacţionează la emisiunea „On va se gener”: „E frustrant că e folosită francofonia pentru a lovi în români”

bogdan-mazuru-ambasadorul-romaniei-paris-foto-nato.jpg

Bogdan Mazuru, ambasadorul României la Paris. Foto: nato.int

O emisiune satirică difuzată miercuri după-amiază pe postul privat de radio Europe 1 provoacă noi tensiuni între Bucureşti şi Paris. În această emisiune, mai mulţi umorişti au folosit, potrivit ambasadorului României în Franţa, «expresii vulgare, aproape jignitoare» la adresa românilor. MAE român a dat un comunicat de presă în care se arată "indignat" de comentariile cronicarilor din emisiune, presa română denunţă şi ea "jignirea şi ironiile aduse românilor". Vasile Damian l-a întrebat pe Bogdan Mazuru ce l-a deranjat în emisiunea respectivă.

Au fost mai multe lucruri supărătoare, în afara de vehicularea unor clişee sau stereotipuri legate de cerşetorii români, de cei care plasează prostituate minore în metroul parizian, de românii care au mai mult în mâini pentru a cerşi mai bine şi aşa mai departe, de un umor cel puţin îndoielnic... Au fost folosite expresii vulgare, aproape jignitoare, pe care nu aş îndrăzni să le traduc mot-a-mot în limba română. Pentru aceste lucruri, cred că realizatorul emisiunii ar trebui sancţionat de instituţia care trebuie să exercite asemenea sancţiuni, şi anume echivalentul Consiliului Naţional al Audiovizualului din România, care aici se numeşte Consiliul Superior al Audiovizualului.

Rep.: Nu riscă să se spună „este o emisiune satirică, de umor”?

Ba da, este o emisiune satirică, o emisiune de umor, suntem foarte conştienţi de ceea ce înseamnă şi sprijinim libertatea de expresie a ziariştilor, însă există nişte limite care nu pot fi depăşite, după părerea mea, şi nu îndrăznesc să mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă asemenea expresii ar fi folosite la o televiziune sau la un radio românesc referitor la francezi.

Rep.: Credeţi că s-ar fi putut evita?

Există grade de libertate destul de importante pe care le au asemenea emisiuni. Ceea ce m-a pus pe gânduri a fost însă faptul că această emisiune a fost înregistrată. Aceasta nu este o emisiune live, aşa încât, asupra acestei emisiuni ar fi putut fi exercitat un oarecare control editorial din partea staţiei sau din partea editorului principal al postului.

Rep.: Toată secvenţa începe cu întrebarea „Ce fac 85% dintre elevii români?”

Pentru mine a fost foarte surprinzător cum – sigur, într-o emisiune umoristică, aşa cum spuneţi – este folosită francofonia României pentru a lovi în români. Este frustrant că, în momentul în care România – şi Franţa – fac atât de mult pentru a promova francofonia în România, în momentul în care chiar participanţii la emisiune recunosc că România este prima ţară europeană din punct de vedere al învăţării limbii franceze, al procentului de elevi care învaţă limba franceză, în momentul ăsta devine cel puţin ciudat cum această idee poate fi pervertită pentru a lovi în românii vorbitori de franceză. Ce poate să gândească un român mediu, care doreşte să îşi dea copiii la şcoală, să înveţe franceză, când află de la francezi că românii învaţă franceză pentru a cerşi mai bine...

Nu cred că este un lucru care poate să ne bucure şi, repet, indiferent, cu toată înţelegerea faţă de libertatea de exprimare, faţă de emisiunile umoristice, care pot să fie unele care să aibă limite largi de expresie, asemenea lucruri trebuie remarcate şi sancţionate.

Rep.: Putem găsi o scuză eventuală la aceste derapaje, faptul că totuşi situaţia românilor delincvenţi din Franţa s-a tot mediatizat în ultimul timp? E un context...

Există un context ceva mai sensibil, şi opinia publică românească ştie despre ce este vorba atunci când ne gândim la cazurile care au fost mediatizate destul de serios în România, în ultimele luni. Pe de o parte, avem ceea ce apare în presa franceză, informaţiile legate de delincvenţii români, statisticile legate de aceştia. Pe de altă parte, şi în România aflăm despre cazuri în care cetăţeni români „s-au bucurat” de tratamente nu dintre cele mai corespunzătoare în Franţa. Amintesc numai de ultimul caz, în care trei tineri au fost arestaţi şi ţinuţi în arestul poliţiei franceze 48 de ore numai pentru că vorbeau la iPhone-uri şi vorbeau româneşte între ei. Mediatizarea acestor cazuri, sigur, a ridicat gradul de sensibilitate faţă de subiect în opinia publică românească. Din această cauză, trebuie să fim, zic eu, atenţi, atunci când ne referim la acest subiect.

Rep.: Ce se poate face ca să se liniştească un pic spiritele, de o parte şi de alta – partea românească şi partea franceză?

Aici vorbim despre două lucruri. În primul rând, vorbim despre dimensiunea operaţională, cea care înseamnă cooperare strânsă, structurată, între România şi Franţa, pe palierele de Interne şi de Justiţie, şi sigur Ministerul de Externe este şi el implicat în această cooperare. Aici se fac deja lucruri remarcabile şi care au dat rezultate foarte serioase. Vorbesc despre prezenţa poliţiştilor români în Franţa, mai ales în zona pariziană, ne bucurăm să vedem că omologii francezi apreciază foarte mult activitatea pe care o au aceştia aici, vorbim despre prespectiva unor reuniuni în care să stabilim ce putem face concret mai departe, în direcţia strângerii acestei cooperări. Vorbim de prezenţa magistraţilor de legătură francezi în România şi români în Franţa, sunt multe propuneri venite din partea României, care vizează rezultate mai rapide şi mai eficiente în lupta împotriva delincvenţei cetăţenilor români în Franţa.

Astea nu sunt nişte lucruri pe care să le ascundem. Sunt delincvenţi, cetăţeni români, indiferent de etnie, care comit infracţiuni în Paris şi în Franţa. Dar aceste sunt nişte chestiuni care fac obiectul unei cooperări foarte strânse între cele două ţări. Ceea ce putem să facem noi, reprezentanţii oficiali, români şi francezi, este ca, prin declaraţiile publice pe care le avem, să fim foarte atenţi să nu aproximăm, să nu generalizăm, să nu amalgamăm nişte lucruri care să facă ca imaginea despre problemele legate de delincvenţa românilor în Franţa să fie o imagine distorsionată şi nereală.

Citeste şi Guignols de l’info: Să tragem în marionete? O altă emisiune, devenită o instituţie în peisajul mediatic francez, în care a fost caricaturizată recent România.

Bogdan Mazuru, ambasadorul Romaniei la Paris, in dialog cu Vasile Damian
1336