Ambasadorul Finlandei: "România trebuie să facă progrese în lupta anticorupţie"

Rep.: Care sunt argumentele Finlandei împotriva aderării României la Schengen?

U.V.: Să spunem că nu ne opunem intrării României în Schengen, doar că o decizie luată acum în acest dosar e prematură. Nu spunem că România şi Bulgaria nu ar trebui să intre in Schengen, numai că va dura mai mult, în opinia noastră. Suntem conştienţi că România şi Bulgaria au făcut multe progrese în privinţa criteriilor tehnice, care au fost îndeplinite practic, dar noi am vrea să vedem mai multe progrese în ceea ce priveşte lupta anti-corupţie şi de asemenea îmbunătăţiri în sistemul judiciar, în funcţionarea instituţiilor judiciare. De-abia atunci, România şi Bulgaria vor fi pregătite să intre în Spaţiul Schengen.

Rep.: Dar Guvernul de la Bucureşti spune că este nedrept ca România să nu fie primită în Schengen, pentru că a îndeplinit totuşi criteriile tehnice…

U.V.: Înţeleg foarte bine dezamăgirea Guvernului român. Noi vedem că ambele ţări au făcut într-adevăr o treabă bună în privinţa criteriilor tehnice, dar Finlanda a subliniat că vrea să se uite la întregul tablou. Vrem să vedem că nu doar cerinţele tehnice au fost îndeplinite, ci şi că nu există riscul ca oficiali de la frontiere să fie mituiţi, de exemplu, şi că astfel de chestiuni vor fi urmărite în mod credibil mai departe în justiţie. Deci mai sunt unele lucruri în legătură cu care am vrea să fim convinşi, înainte de a lua decizia.

Rep.: Când credeţi că ar trebui rediscutată extinderea Spaţiului Schengen? Octombrie, februarie?

U.V.: Credem că subiectul Schengen ar trebui rezolvat destul de curând. Nu pot avansa eu un termen sau altul. Va fi discutat în orice caz în toate întâlnirile. Rămâne de văzut când va fi luată decizia, dar sper că poate anul viitor, la primăvară, poate la vară… Rămâne de văzut.

Rep.: Cum aţi descrie relaţiile dintre România şi Finlanda în prezent?

U.V.: Relaţiile dintre România şi Finlanda sunt excelente. Dosarul Schengen trebuie rezolvat şi va fi rezolvat, sunt convinsă de asta, mai devreme sau mai târziu. Sper că mai devreme. Nu există absolut nici o problemă politică între cele două ţări. Sigur, întotdeauna apar diverse probleme între ţări, dar suntem parteneri şi trebuie să le rezolvăm împreună şi să găsim soluţii. Aşa funcţionează Uniunea Europeană, la urma urmei.

Rep.: Aţi putea spune că prezenţa comunităţii de romi din România în Finlanda este o problemă?

U.V.: Schengen nu are nici o legătură cu romii, există o libertate de circulaţie în Uniunea Europeană, iar românii pot intra în Finlanda fără probleme. În ceea ce priveşte romii şi ei pot veni în Finlanda cu un act de identitate valid, fără să fie nevoie de viză. Sigur, nu pot spune că această chestiune a romilor din Finlanda nu e o problemă. Finlandezii nu sunt obişnuiţi cu fenomenul cerşetoriei, a fost ceva nou pentru noi, iar finlandezii s-au simţit incomod şi nu au ştiut cum să facă faţă situaţiei, era ceva nou. În acest sens, desigur, putem spune că este problematic! Dar nu poţi refuza dreptul cetăţenilor europeni de a călători în alte ţări din Uniunea Europeană, asta este foarte clar! Iernile finlandeze sunt foarte reci, iar cei care vin la noi în ţară şi nu au un adăpost nu vor supravieţui, iar finlandezii au fost îngrijoraţi, copleşiţi şi surprinşi.

Rep.: Cum vedeţi dezvoltarea relaţiilor dintre Finlanda şi România pe viitor? În ce domenii ar putea colabora mai mult?

U.V.: Vreau să promovez dialogul politic între cele două ţări. Suntem parteneri în Uniunea Europeană, dar poate că au existat prea puţine contacte între conducerile politice din România şi Finlanda, între Guverne. Deci vreau să promovez contactele politice, întâlnirile la nivel înalt. Bineînţeles că şi contactele economice, comerciale sunt foarte importante. România este o ţară interesantă pentru multe companii finlandeze, iar Finlanda este o piaţă interesantă pentru multe produse româneşti. Aşadar, acestea sunt priorităţile mele: să adâncesc contactele politice, dar şi economice.