Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ambasadorul Franţei, la RFI, despre postul de comisar european : România nu mai trebuie să primească un premiu de consolare

Ambasadorul francez la Bucureşti, Henri Paul, crede că nu mai există motive ca România să fie "prost tratată" la împărţirea portofoliilor în Comisia Europeană. Deşi a înregistrat progrese, "lupta împotriva corupţiei în România încă nu s-a terminat, din păcate", apreaciză Henri Paul. Domeniile comune dintre Franţa şi România : agricultura, energia. Prezenţa întreprinderilor mici şi mijlocii franceze în România ar putea fi mai mare.

Într-un interviu acordat RFI România, Henri Paul consideră că postul de comisar pentru multilingvism a fost un "premiu de consolare" pentru România şi speră ca în viitoarea Comisie, România să fie "bine tratată".

Ambasadorul Franţei spune că este "pozitiv" faptul că Bucureştiul a anunţat deja ce portofoliu doreşte şi că a desemnat un candidat. El mai declară că relaţia dintre Franţa şi România este astăzi cea mai bună relaţie posibilă, asta şi pentru că Traian Basescu şi Nicolas Sarkozy se înţeleg bine, au stiluri foarte apropiate şi vederi asemănatoare în ceea ce priveşte viitorul Europei.

Rep : Acum câteva zile, preşedintele român, Traian Băsescu a ţinut un discurs în care a vorbit de mai multe ori despre Franţa, care a devenit partenerul cel mai solid al României în cadrul Uniunii Europene. Cum se vede de la Paris relaţia franco-română ?

H.P. : În primul rând este vorba despre o relaţie personală între Traian Băsescu şi Nicolas Sarkozy, o relaţie care este foarte bună. Cei doi preşedinţi se înţeleg bine, au stiluri foarte apropiate. De asemenea, au vederi foarte asemănătoare în ceea ce priveşte viitorul Europei. După cum o spunea şi Traian Băsescu atunci când a venit de 14 iulie aici, la ambasada Franţei, relaţia dintre Franţa şi România este cea mai bună relaţie posibilă.

Rep : Vorbiţi despre o relaţie foarte bună între cei doi preşedinţi, dar care sunt domeniile în care Franţa şi România au interese comune ?

H.P. : Domeniul cel mai important mi se pare agricultura. Avem interese comune în cadrul reformei Politicii Agricole Comune care va fi discutată în curând. De asemenea, există interese franceze în România pentru agricultura românească. Mai avem şi o colaborare bilaterală foarte puternică. Al doilea domeniu este cel energetic. După cum ştiţi, România a ales să construiască viitoarea centrală nucleară cu o tehnologie europeană, de inspiraţie franceză. Mai există şi alte subiecte : gazul şi petrolul, centralele termice şi un model energetic care este foarte apropiat. În spatele chestiunilor de actualitate există însă vechea prietenie între Franţa şi România. Există limba franceză care ne apropie şi care ne ajută în continuare.

Rep : Vorbeaţi despre cea mai bună relaţie posibilă între Franţa şi România. Care sunt domeniile ce ar putea merge mai bine ?

H.P. : Cred că am putea avea mai multe întreprinderi mici şi mijlocii franceze în România. Acesta este unul dintre motivele pentru care am reformat dispozitivul prin care ajutăm întreprinderile care vor să se instaleze în România. Am creat o agenţie independentă, UBI FRANCE, care a început să funcţioneze. Mai există apoi şi domeniul telecomunicaţiilor şi vom lua şi aici câteva iniţiative. Vom organiza în octombrie o manifestare a reţelelor de telecomunicaţii, Global Forum. Avem intenţia, împreună cu secretarul de stat francez pentru tehnologia numerică să punem accentul pe tehnologiile viitorului. Trebuie să ne gândim la ce se va întâmpla după criză. Cred că Europa va reuşi să iasă din criză cu ajutorul noilor tehnologii. Putem fi prezenţi şi în domeniul modei, al luxului, al artizanatului şi mai sunt şi altele. România este o ţară de viitor, nu una a trecutului şi este o ţară care va şti să iasă din criză.

Rep : În România a început o discuţie pe marginea viitorului comisar român din Comisia Europeană. Există un portofoliu vizat şi un nume. Dacian Cioloş. Ştim că România beneficiază de sprijinul Franţei. România este însă o ţară care se află încă sub monitorizarea Comisiei Europene pentru dosarele de corupţie, există încă fonduri îngheţate pentru agricultură. De ce să obţină ea acest portofoliu ?

H.P. : Negocierea pentru orice post important şi mai ales pentru unul de comisar european e foarte serioasă, complicată şi dificilă. Ca să negociezi bine trebuie să fii în primul rând de acord cu tine însuţi. Cred că faptul că în România s-a căzut de acord asupra unui nume este un lucru pozitiv. Nu mă pronunţ asupra numelui, deoarece nu e de competenţa mea. Sunt însă sigur că autorităţile franceze vor acorda tot sprijinul candidatului desemnat de România cu atât mai mult cu cât din fericire există un consens în România în privinţa acestui candidat. În această negociere, România trebuie să fie hotărâtă şi trebuie să aibă aliaţi buni. Sprijinul Franţei există deja, dar trebuie să mai existe şi altele, deoarece este o negociere care se poartă în 27 şi trebuie să îţi asiguri o majoritate. Eu cred că felul în care România a fost tratată la precedentul post de comisar nu este foarte bun. De data aceasta nu mai există motive ca România să fie prost tratată.

Rep : Credeţi deci că portofoliul multilingvismului nu este bun ?

H.P. : Eu cred că nu era cel mai convenabil. Ştiţi cum s-a întâmplat. Portofoliul multilingvismului nu era prevăzut iniţial. I-a fost dat României ca un fel de premiu de consolare. De ce să primească România un premiu de consolare ? Nu cred că trebuie exagerat. România este o ţară europeană precum celelalte şi, după cum a spus-o preşedintele Sarkozy, în Europa nu există ţări mari şi mici. Aş spune chiar că pentru noi, România este o ţară mare. O ţară mare şi o ţară aliată. Cred că există toate motivele ca România să fie bine tratată.

Rep : Totuşi, săptămâna trecută a existat un incident diplomatic între România şi Olanda. Ministrul de Externe şi-a anulat întâi vizita în Olanda apoi a mers totuşi în această ţară. El era supărat pe un document foarte critic la adresa României elaborat de Guvernul olandez, în care se vorbea despre încetineala reformelor în justiţie. România este monitorizată şi de Comisia Europeană pentru problemele din justiţie. Se vorbeşte mult despre corupţia de aici. Nu sunt chestiuni care vă deranjează ?

H.P. : Nu ştiu dacă sunt barometrul cel mai bine plasat ca să vorbesc despre corupţie. Totuşi, mă uit la ceea ce se întâmplă. Şi mă uit în primul rând la rapoartele Comisiei Europene şi la criteriile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a scăpa de monitorizare. Rapoartele constată că există ameliorări în lupta împotriva corupţiei. Eu am încredere în aceste rapoarte. Pe de altă parte, discut mult şi cu românii, care îmi spun că se pot face mai multe. Şi sunt de acord cu asta. Cred că lucrul cel mai important nu este ceea ce zice Bruxelles-ul, ci ceea ce face societatea românească pentru a lupta împotriva corupţiei. Atâta vreme cât societatea românească nu se mobilizează va fi greu. Totuşi există progrese, cum ar fi adoptarea Codurilor Penale. Există progrese în lupta împotriva corupţiei, chiar dacă nu putem vorbi despre miracole. Lupta împotriva corupţiei în România încă nu s-a terminat, din păcate.

Rep : Cum apreciaţi acţiunea ministrului Justiţiei ?

H.P. : Cred că ministrul Justiţiei, care este un ministru independent, are mult curaj. Noi îl susţinem mult, iar sarcina lui nu e uşoară. În plus, el are mai puţină putere decât se crede. În sistemul judiciar român, o mare parte a puterii o are Consiliul Superior al Magistraturii. Deseori, ministrul Justiţiei e acuzat pentru toate defectele, când de fapt nu are toată puterea. Am multă simpatie pentru ministrul Justiţiei, cu care am creat o asociaţie juridică franco-română, al cărei scop este tocmai de a-i ajuta pe juriştii români să se formeze. Cred că acest ministru are multe merite deoarece lucrează mult şi lucrează bine.

Ambasadorul Franţei, Henri Paul