Argentina interzice accesul navelor britanice

Legea, care nu face altceva decât să crească şi mai mult tensiunea între Londra şi Buenos Aires. Cu câteva zile înainte de adoptarea legii, Argentina a trimis Marii Britanii o scrisoare prin care o acuză de profanarea cimitirului eroilor din Insulele Malvine. Ministerul de Externe argentinian a deplâns vandalizarea momumentului ridicat în cinstea soldaţilor argentinieni căzuţi în timpul Războiului Malvinelor. Sticla care proteja pictura reprezentându-l pe sfântul patron al Argentinei a fost spartă. Guvernul de la Buenos Aires a înaintat un protest şi la Crucea Roşie, dar şi la Naţiunile Unite. A cerut o anchetă obiectivă care să-i identifice şi să-i pedepsească pe cei vinovaţi de profanare.

Legea a fost iniţiată de Patricia Cubria, deputat în partidul Frontul pentru Victoria, al preşedintei Christina Kirchner. Legea a primit numele de cod “Gaucho Rivero”, după Antonio Rivero, un partizan argentinian ce a condus revolta contra britanicilor în Insulele Malvine, în 1833. “E un instrument prin care continuăm lupta pentru suveranitate şi pentru resursele naturale ale Malvinelor”, a explicat deputata, citată de “The Telegraph”.

Aşadar, o nouă tresărire a naţionalismului, doar ultima dintr-o serie mai lungă, văzute ca provocare în ajunul comerării a 30 de ani de la Războiul Malvinelor.

Interdicţia este cu atât mai dură cu cât Buenos Aires este cea mai mare regiune a ţării: aici trăiesc 40% dintre argentinieni şi tot această regiune dispune de cele mai mari porturi.

Anul trecut, blocul comercial Mercosur – care include Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay – a decis să-şi închidă porturile pentru navele sub pavilionul Insulelor Malvine. Cu alte cuvinte…britanice. În iunie, guvernul argentinian a declanşat acţiunea legală contra a cinci companii de explorare britanice ce operează în apele Insulelor Malvine. Acţiunile naţionaliste au produs însă şi efecte neaşteptate: anul trecut, două nave, despre care se credea că sunt britanice, au ancorat în portul La Plata, nu departe de capitala Buenos Aires, şi au fost primite cu proteste de amploare. Abia mai târziu s-a aflat că erau de fapt nave norvegiene contractate chiar de Argentina. Încă de acum un an, preşedinta Christina Kirchner a trecut la naţionalizări dure. Îndelung criticată a fost decizia de a trece compania petrolieră Ypf, din proprietatea spaniolilor de la Repsol sub controlul statului argentinian. Măsura a creat tensiuni mari în relaţia cu Spania şi cu Uniunea Europeană. Kirchner naţionalizase deja compania aeriană argentiniană, dar şi fondurile de pensii. Însă această recuperare a unor simboluri naţionale, şi din această serie face parte şi disputa pentru Malvine place argentinienilor. Un plus de imagine de care lidera de la Buenos Aires are nevoie.