Autoritatea morală a Comisiei Europene în criza română

Paralela facuta de presa europeana intre cazul juridic roman si cel ungar isi are insa limitele ei, mai spune Comisia Europeana.

In cazul Ungariei, au existat  ingrijorari apropo de proiecte de lege,  din pacate adoptate totusi in cele din urma. Problema din iarna continua si a fost partial rezolvata acum in luna  iulie prin amendarea legii care priva Banca Centrala ungara de independenta  indispensabila.

Independenta magistratilor si independenta Autoritatii protectiei datelor personale in Ungaria fac obiectul unei sesizari la Curtea europeana de Justitie,  aflata in curs.

In cazul României insa se vorbeste despre probleme de ordin general. Au fost luate decizii  cu impact asupra respectarii independentei justitiei si a Curtii Constitutionale.

« Este o problema  fundamentala pentru noi, pentru alte institutii si statele  membre UE », a precizat Olivier Bailly.  Intervenim pentru a asigura respectarea dreptului constitutional, al dreptului fundamental in România »

Comisia spune ca nu exista o incidenta sub drept comunitar a acestei interventii in cazul României, ci o autoritate "morala" care-i permite aceasta.

Parlamentul European si unele statele membre ii acordă incredere Comisiei ca va restabili situatia juridica si ordinea constitutionala in România, constata executivul de la Bruxelles.

Aceasta este o aluzie facuta la vocile din Parlamentul European care i-au cerut Comisiei o analiza privind statul de drept in România. Acelasi apel a venit
saptamâna trecuta si de la Berlin.

11 cerinte comunitare

Comisia Europeana cere, printre altele, ca un nou sef al DNA si un nou Procuror general sa nu fie numiti in timpul interimatului lui Crin Antonescu.

Se cere si ca nicio gratiere sa nu fie facuta in aceasta perioada.

Avocatul poporului trebuie gasit in persoana cuiva care se bucura de sprijinul tuturor partidelor politce.

Parlamentarii  care fac obiectul unor decizii finale de incompatibilitate si conflict de interese trebuie sa demisioneze. La fel,  ministrii vizati de hotarîri ale justitiei
privind integritatea lor trebuie sa demisioneze.

Restabilirea puterilor Curtii Constitutionale este prima cerinta trecuta la capitolul « respectul statului de drept ». Ordonanta de urgenta numarul 38 trebuie abrogata,
spune Comisia Europeana.

La fel, trebuie restabilite regulile validarii referendumului si sa se renunte la folosirea
« selectiva » a publicarilor in Monitorul Oficial.

Sanctiuni, avertismente sau recomandari

In mod normal, nu s-a ajuns inca la stadiul in care Comisia Europeana sa propuna sanctiuni impotriva României. Cea mai aspra pedeapsa ar fi suspendarea dreptului de vot al tarii in UE (articolul 7 TUE) pentru « incalcari grave si persistente » ale valorilor europene.

România nu se afla in acest caz. S-ar ajunge la aceasta situatie doar daca s-ar constata o rea vointa vadita a guvernului României de a se plia exigentelor comunitare.

Se pot declansa insa, la o adica, proceduri de incalcare a Tratatului UE, dar nici acestea nu este clar daca se aplica. Si cum nu exista vreo legislatie UE nerespectata de România , pentru care ea sa fie data in judecata la Curtea Europeana de Justitie,  tara se va alege probabil doar mustrata.

Raportul MCV prezentat miercuri 18 iulie va contine constatari neplacute si recomandari. 

Acesta « va reflecta pozitia Comisiei Europene despre evenimentele recente din aceasta tara », a precizat luni Olivier Bally.