Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Baconschi la RFI: Nu există resentimente la Tripoli pentru că România a recunoscut târziu CNT

baconschi-rfi-nu-exista-resentimente-tripoli-romania-recunoscut-tarziu-cnt.jpg

Teodor Baconschi speră că firmele româneşti vor intra pe piaţa libiană cât de curând.

Firmele româneşti vor putea să intre "cât de repede" pe piaţa libiană, declară într-un interviu la RFI ministrul de Externe, Teodor Baconschi, întors dintr-o vizită în Libia. Şeful diplomaţiei române spune că nu există resentimente la Tripoli, pentru că România a recunoscut târziu Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT).

Teodor Baconschi: Am văzut o Capitală cu infrastructurile funcţionale, cu o atmosferă socială destul de calmă şi un Guvern interimar alcătuit din figuri respectate ale fostului exil politic antigaddafist şi care e pus pe treabă. Există nişte gardieni ai revoluţiei ici-acolo, maşini blindate, mitraliere, oameni care au luptat şi care vor să se asigure de cursul normal, aşteptat al evenimentelor, dar nici o tensiune socială tangibilă, nici un loc unde se strâng oameni nemulţumiţi, o stare generală mai bună decât cea pe care o percepeam de la distanţă (…).

 

 

Rep.: V-aţi întâlnit acolo cu un viceprim-ministru, cu ministrul de Externe şi aţi vorbit despre disponibilitatea României de a participa la reabilitarea infrastructurii. Unde şi cum poate participa România?

T.B.: În preziua vizitei, am avut la Ministerul de Externe o întâlnire cu circa 30 de companii româneşti, mai ales din domeniul infrastructurii energetice, petrol, gaze, sectorul medical, construcţii civile şi cu câteva companii care pot asigura formare profesională. Toate sunt interesate să vină sau să revină pe piaţa libiană şi m-a bucurat că în toate discuţiile, inclusiv cea cu ministrul Economiei, am constatat o totală deschidere. Sigur, se vor face licitaţii, ca în orice stat normal, există o competiţie, dar le-am spus şi eu, companiile româneşti cunosc terenul, unele dintre ele au bună experienţă de câteva decenii în Libia, operează la standarde europene şi au probabil preţuri competitive.

 

Rep.: Şi care sunt domeniile unde deschiderea ar fi cea mai mare?

T.B.: Producţia de petrol e reluată şi au de gând să o sporească până la sfârşitul anului. Sigur, ţara a fost în mare măsură lovită de acest război civil să-i spunem şi e nevoie de reconstrucţia infrastructurii, nu neapărat la Tripoli, unde NATO a lucrat chirurgical, nu se vedea nici o pagubă, cu excepţia unor obiective militare din marginea oraşului, dar e nevoie în rest de drumuri, de căi ferate, de utilaje de exploatare petrolieră, de reabilitarea unor şcoli, spitale, de aeroporturi, de termocentrale, de programe de locuinţe (…).

 

Răniţi din Libia, trataţi în România

 

Rep.: Cât de repede ar putea să intre firmele din România pe piaţa din Libia?

T.B.: Cât de repede. Eu am transmis ministrului Economiei un pachet cu profiluri de companii româneşti, care doresc să intre, i-am cerut să ne transmită prin ambasadă o listă de parametri tehnici, necesităţi, domenii unde chiar au nevoie şi noi vom continua să-i ajutăm şi umanitar. În zilele următoare se va deplasa la Tripoli o echipă medicală, pentru a prelua circa o sută de răniţi în revoluţie. Ei vor fi trataţi în România. Le-am oferit şi 300 de mii de doze de vaccinuri, aproape o sută de mii de euro ca ajutor nerambursabil. Sunt gesturi pe care partea libiană le-a apreciat şi cred că avem perspectiva de a ocupa segmente importante de piaţă acolo.

 

Rep.: Sunteţi al doilea ministru care ajunge în Libia după instalarea Guvernului, primul fiind cel din Malta. Totuşi, România a fost printre ultimele ţări care au recunoscut Consiliul Naţional de Tranziţie. Nu este acesta un handicap în discuţia cu autorităţile libiene? Nu aţi simţit asta?

T.B.: Subiectul n-a fost ridicat în dialogul pe care l-am avut ieri la Tripoli cu oficialităţile. Sigur, noi am fost sub umbrela NATO activi în operaţiunea de eliberare a Libiei, după tirania de 42 de ani după Gaddafi. Oamenii se uită la fond, au şi alte priorităţi în primul rând reconstrucţia, relaţiile cu vecinii, monitorizează şi ei cu îngrijorare situaţia din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu, dar cred că e există o bază pentru o relaţie bilaterală fructuoasă, echilibrată şi care să ne aducă avantaje reciproce.

 

Rep.: Deci n-aţi simţit resentimente, nu vi s-a făcut nici un reproş?

T.B.: Nu.

 

"Nici un proces electoral nu este impecabil"

 

Rep.: Să vorbim puţin şi despre ce se întâmplă în celelalte ţări din regiune. Sunt alegeri în Egipt, care se desfăşoară într-un climat tensionat. Partidul Fraţilor Musulmani pare favorit. În alte două ţări, în Maroc şi Tunisia, partide islamiste moderate au câştigat alegerile. Ce simţiţi când vedeţi rezultatul proceselor electorale din Africa de Nord?

T.B.: Nici un proces electoral nu este impecabil. Cu atât mai puţin într-o democraţie emergentă. Oamenii se vor învăţa timp de decenii cu procedurile, cu transparenţa, cu respectarea normelor, dar e important că primele exerciţii democratice se consumă chiar acum. În Tunisia mi se pare că au mers bine, în Egipt e foarte important. (…) Există o revendicare, o mândrie naţională şi în acelaşi timp un simţ al cetăţeniei care se trezeşte în fiecare şi o dorinţă de a nu mai fi pasiv, de a scrie puţin istoria colectivă şi în acelaşi timp, un simţ al demnităţii, pe care democraţia îl permite. Cred că putem să vedem şi în acest islam moderat un interlocutor, care să respecte identitatea acestor societăţi, cultura lor, fără să exagereze cu importanţa religiei în decizia politică. (…) Realist este să lucrăm cu forţele rezultate din alegeri şi să le convingem că e în interesul comunităţii mediteraneene, ca să zic aşa, drumul lor spre democraţie, o democraţie arabă.

 

Rep.: Cum se poate implica UE mai mult şi mai bine acolo? Şi evident şi România?

T.B.: Uniunea Europeană derulează prin delegaţiile UE la faţa locului programe de asistenţă umanitară, de construcţie instituţională, de stimulare a ONG-urilor şi a societăţii civile. Are şi programe legate de emanciparea femeilor în aceste societăţi. Sigur, în Tunisia, condiţia feminină e bună, în alte ţări mai puţin, dar asta a rezultat şi din discuţia mea de ieri cu şeful delegaţiei UE de la Tripoli, care-mi spunea că au un bun răspuns. De altfel, la Tripoli se vedea că e vorba de implicarea politică pentru democraţia noii generaţii, adică erau pe ziduri sloganuri celebre, "Just do it!" sau "Game over!". E clar că există un numitor comun al acestei noi generaţii, care vrea libertate şi vrea să se exprime.

 
Teodor Baconschi, intervievat de Luca Niculescu, despre reconstrucţia Libiei