Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Barack Obama pune băncile la regim

Preşedintele american, Barack Obama va anunţa joi, 21 ianuarie, o serie de propuneri ce vizează limitarea mărimii şi domeniului de activitate a instituţiilor financiare. Proiectul preşedintelui Obama urmăreşte reducerea luării de riscuri excesive, explică administraţia americană. Şeful Casei Albe vrea ca băncile să nu se mai "îngraşe" la nesfârşit. Pentru a-şi redacta propunerile, liderul de la Casa Albă s-a inspirat dintr-o lege care până în 1999 impunea o separare strictă între băncile de investiţii şi cele de depuneri.

Preşedintele american, Barack Obama va anunţa joi, 21 ianuarie, o serie de propuneri ce vizează limitarea mărimii şi domeniului de activitate a instituţiilor financiare.

Proiectul preşedintelui Obama urmăreşte reducerea luării de riscuri excesive, explică administraţia americană. Pentru a-şi redacta propunerile, liderul de la Casa Albă s-a inspirat dintr-o lege care până în 1999 impunea o separare strictă între băncile de investiţii şi cele de depuneri.

Dacă proiectul Obama este validat de o lege votată în Congresul american, atunci ea ar putea impune limite, lucru contrar actualei evoluţii a sectorului bancar, remarcate în Statele Unite de un deceniu încoace. Deceniu în care băncile au avut tendinţa să se consolideze şi mai ales să formeze nişte uriaşi financiari.

Măsurile pe care urmează să le anunţe preşedintele american ar trebui să descurajeze băncile să se îngraşe la nesfârşit, întrucât acest lucru ar putea provoca falimentul lor, dispariţie din peisaj ce s-ar solda apoi cu dereglarea întregii economii.

Liderul de la Washington ar urma să evoce şi posibilitatea pentru autorităţile competente să dizolve instituţiile financiare ale căror activităţi reprezintă un risc pentru sistem.

O altă idee pe care Obama ar urma s-o anunţe joi : limitarea activităţilor băncilor de depuneri. Aceste instituţii nu vor putea de exemplu să ia riscuri cu banii asiguraţi de autorităţile federale.

În colimatorul Casei Albe se află de fapt operaţiunile realizate de traderi cu fondurile băncii şi nu cu banii clienţilor ei. Astfel de reguli ar putea avea consecinţe importante asupra principalelor bănci din ţară, estimează analiştii de pe Wall Street. Bănci care la un an după ce au fost salvate de la faliment înregistrează astăzi beneficii tot mai mari.

Bank of America, după ce a absorbit banca de afaceri Merrill Lynch a câştigat anul trecut 120 de miliarde de dolari, faţă de doar 73 un an mai devreme. Morgan Stanley o duce ceva mai prost, dar începe şi ea să scoată capul din apă, chiar dacă în 2009 a mai înregistrat pierderi de nouă sute de milioane de dolari.

În sfârsit, Goldman Sachs, una dintre puţinele bănci de afaceri care au mai supravieţuit crah-ului de anul trecut va anunţa joi cele mai bune rezultate din istoria sa. Cifre mirobolante ce nu vor întârzia să relanseze dezbaterea privind bonusurile obscene denunţate recent de Obama.

De altfel, şeful băncii, devenit suspectul numărul unu pe Wall Street, dar şi al Congresului american, Llyoyd Blankfein este de doi ani de zile cel mai bine plătit bancher din America : 70 de milioane de dolari anual.