Berlin: De ce e importantă salvarea Greciei?

Angela Merkel este percepută în Grecia ca o urmaşă a „cancelarului de fier”, precum a fost numit, în secolul al 19-lea, primul cancelar al Germaniei, Otto von Bismarck.

Pentru mulţi greci duritatea măsurilor de austeritate, impuse de către guvernul de la Atena, ar fi rezultatul poziţiei intransigente a Angelei Merkel.

Adevărat este, însă, doar faptul că şefa guvernului federal a ezitat prea mult în loc să acţioneze pentru consolidarea monedei europene şi pentru evitarea colapsului financiar al Grecie.

Asta se explică şi prin faptul că s-a temut de electoratul din landul Renania de Nord Vestfalia, unde duminică vor avea loc alegeri parlamentare.

În pofida riscului de scădere a popularităţii, în ultimele zile Merkel a corectat acest curs ezitant, convingînd acum şi guvernul german de necesitatea intervenţiei comunitare.

Măsurile de asanare, însă, vor fi plătite de către cetăţeanul german de rînd, care şi el trebuia convins de importanţa intervenţiei.

Angela Merkel şi-a continuat campania de convingere, rostind o declaraţie guvernamentală în care ea a subliniat ideea că ajutorul acordat Greciei este şi un sprijin pentru salvarea Europei, dar şi un ajutor acordat monedei euro.

Asistenţa acordată Atenei va fi, deci, şi o garanţie pentru stabilitatea monedei euro.

Ea a apelat la deputaţii germani să voteze vineri pentru acordarea creditelor. Germania va contribui cu 22,4 miliarde de euro.

Întregul volum al sprijinului acordat în următorii 3 ani de către ţările europene şi Fondul Monetar Internaţional va fi de 110 miliarde de euro.

Merkel a spus că decizia Parlamentului va fi una istorică, dat fiind faptul că nu există o altă opţiune.

„Baza pentru această decizie legislativă este o măsură de excepţie. Ea a fost determinată de faptul că Grecia practic nu mai are acces la pieţele financiare. Această stare de fapt ameninţă stabilitatea monedei euro.”

Merkel a precizat că pentru evitarea unor situaţii similare, în viitor, ar trebui introduse noi reglementări privind insolvenţa unor state.

În replica sa, liderul grupului parlamentar social-democrat nu a precizat dacă partidul său va vota pentru sau împotriva acordării sprijinului.

El a spus doar că social-democraţii aşteaptă garanţii ca transferul financiar să fie înapoiat Germaniei.

Totodată el a calificat situaţia actuală ca „o probă de foc prin care trece procesul de integrarea europeană”.

Postcomuniştii, în schimb, au anunţat că vor vota împotriva ajutorului, fiindcă banii vor ajunge pe mîna unor speculanţi.

Nici ecologiştii nu au adoptat o linie clară, cerînd însă introducerea unui impozit pe tranzacţii financiare.

Pentru un control mai eficient al autorităţilor de la Atena s-au pronunţat liberalii, care fac parte din coaliţia guvernamentală de la Berlin.

Mai mulţi specialişti avertizează, între timp, că absenţa unor reforme structurale în interiorul Uniunii, va provoca o nouă criză. De aceea trebuie iniţiate reglementări care prevăd şi un control mai drastic al pieţelor financiare.

S-a mai vorbit şi despre intensificarea schimbului intern de informaţii şi despre o armonizarea a politicii economice europene.

Au existat şi voci care au propus ca soluţie, pentru evitarea unor crize similare, excluderea temporară a unor state din zona euro.

Deocamdată, această soluţie, însă, este un tabu pentru politicieni, deşi discuţii în acest sens nu vor putea fi evitate.