Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Berlin, centru lumii pentru o zi

mur-0-20091109161337.jpg

Manifestaţii la Berlin, la 20 de ani de la căderea Zidului (AFP)

Berlinul este luni, 9 noiembrie, centrul lumii. 20 de ani după căderea zidului, capitala Germaniei reunificate este şi va fi până la miezul nopţii scena unor comemorări pe cât de numeroase pe atât de variate: în timp ce liderii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene plus reprezentanţii puterilor care au ocupat Germania după înfrângerea naziştilor în 1945 se întâlnesc cu cancelara Angela Merkel, zeci de mii de turişti germani sau străini se pregătesc să marcheze luni seară căderea "Zidului Ruşinii".

Berlinul este luni, 9 noiembrie, centrul lumii. 20 de ani după căderea zidului, capitala Germaniei reunificate este şi va fi până la miezul nopţii scena unor comemorări pe cât de numeroase pe atât de variate: în timp ce liderii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene plus reprezentanţii puterilor care au ocupat Germania după înfrângerea naziştilor în 1945 se întâlnesc cu cancelara Angela Merkel, zeci de mii de turişti germani sau străini se pregătesc să marcheze luni seară căderea "Zidului Ruşinii".

"Die Mauer ist Weg" - zidul a căzut - noaptea lui 9 spre 10 noiembrie 1989, anul libertăţii cum va fi numit, avea să devină o dată simbolică. În primul rând pentru că dintre toate fortificaţiile pe care comuniştii le-au ridicat, zidul de la Berlin era cel mai încărcat de semnificaţii. E şi motivul pentru care prăbuşirea sa a devenit unul din principalele evenimente ale secolului trecut. La originea căderii acestuia au stat, ca de obicei în astfel de cazuri, mai mulţi factori. Printre aceştia, esenţial, decisiv, a fost în opinia multor comentatori, atitudinea paşnică a Uniunii Sovietice condusă de Mihail Gorbaciov. Liderul Kremlinului, ajuns la putere în martie 1985, a decis atunci să rupă trista tradiţie a represiunii sovietice a precedentelor revolte - vezi Berlinul din 53, Budapesta din 56 şi Praga lui 68.

Gorbaciov a renunţat să intervină cu forţa, tancurile Armatei Roşii nu vor restabili ordinea, permiţând astfel căderea regimului Honecker şi a zidului care desfigura oraşul Berlin din 1961 încoace. 9 noiembrie 1989, ziua în care a început să cadă zidul, avea să permită, nici un an mai târziu, reunificarea Germaniei, devenind astfel una din zilele care au permis construirea Europei de astăzi. 9 noiembrie 1989 este sfârşitul ordinii impuse la Ialta în 45, sfârşitul războiului rece între blocul sovietic si cel americane, pe scurt sfârşitul Cortinei de Fier.

Pe lângă atitudinea pacifistă a lui Gorbaciov - şi pare-se a soţiei sale Raisa -şi alţi factori au contribuit la căderea frontierei artificiale care împărţea în două capitala Germaniei actuale: înfrângerea sovietică din Afganistan, epuizarea economică a URSS-ului, mesajele Papei Ioan-Paul al Doilea, presiunea dizidenţilor, cea a sindicatului polonez Solidarnosc - mulţi factori au precedat revoluţia germană care a declanşat apoi revoluţia în Europa. O revoluţie care, e adevărat, pentru unii încă nu s-a terminat. Mai există state din fosta "Europà de Est" care bat la porţile Uniunii - în particular cele din fosta Iugoslavie care, în felul lor, şi ele au marcat, în mod tragic însà, càderea zidului de la Berlin. Orice ar fi însă, data de 9 noiembrie 1989 a permis Europei să basculeze într-o nouă eră, a permis schimbarea la faţă, nu numai a Berlinului ci a întregii lumi.