Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Berlin: O renaţionalizare a statelor UE nu se va produce

merkel.jpg

Angela Merkel. Reuters/Thomas Peter

Cancelarul german, Angela Merkel, se opune propunerii de a ridica volumul alocat „umbrelei de salvare“ a Greciei de la 500 la 750 de miliarde euro. Pe de altă parte, instituţiile europene vor ieşi consolidate din criza actuală. Se poate spune, de pe acum, că zona Euro, cu sau fără Grecia, va întări influenţa centralei de la Bruxelles, e de părere cotidianul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung“.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

Frankfurter Allgemeine Zeitungmai este de părere că de acum înainte statele membre vor trebui să se aştepte la mai multe intervenţii dacă nu dau dovadă de disciplină bugetară. Armonizarea politicii fiscale va accelera procesul de integrare şi, în niciun caz, nu va produce o renaţionalizare a statelor membre.

Tot „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ susţine că faptul că s-au extins competenţele aparatului european, în vederea opririi spiralei datoriilor poate fi considerat drept o evoluţie istorică salutară. Tot aşa şi limitarea dreptului de intervenţie a ţărilor membre în procesul de sancţiuni în cazul nerespectării pragului de deficit bugetar.

Se mai atrage atenţia şi asupra scăderii încrederii cetăţenilor în aparatul birocratic al Uniunii Europene şi pericolul unui deficit democratic. Lipsa de încredere într-o asociaţie multiculturală, precum este azi percepută de mulţi europeni UE, trebuie contrabalansată de o politică transparentă şi, în primul rînd, de salvarea monedei euro.

În Germania tocmai pomparea din bugetul naţional a unor sume uriaşe în aşa-numita „umbrelă de salvare“ a Greciei, continuă să fie privită cu scepticism. Luni, parlamentul federal a votat cel de-al doilea pachet de ajutoare destinat Greciei, în valoare de 130 de miliarde de euro.

Ministrul de interne, creştin-democratul Friedrich s-a pronunţat în preajma întrunirii că ar fi mai bine ca Grecia să părăsească de bunăvoie zona euro, iar Uniunea să ofere acestei ţări doar anumite stimulente. Plin de scepticism, ziarul „Frankfurter Rundschau“ susţine ideea că singura modalitate de salvare ar fi fost o ştergere a tuturor datoriilor şi nu doar ştergerea a peste 100 de miliarde din datorii.

Austeritatea va distruge Grecia şi reformele nu demarează, fiindcă statul elen nu mai are o monedă proprie care „ar putea să-i învioreze economia prin devalorizare”.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care a vizitat de curînd Grecia, pledează pentru ridicarea volumului prevăzut pentru „umbrela de salvare“ (ESM). Angela Merkel se opune propunerii de a ridica volumul alocat de la 500 la 750 de miliarde euro.

Potrivit ziarului „Süddeutsche Zeitung“, guvernul german, totuşi, va discuta despre această propunere la sfîrşitul lunii martie. Din cauza acestei poziţii a Germaniei, chestiunea nu se va discuta nici la reuniunea UE care începe astăzi.

În opinia lui Martin Schulz, doar Germania dă dovadă de o poziţie ezitantă. Într-un interviu acordat astăzi postului naţional de radio „Deutschlandfunk“, Schulz a precizat că ridicarea volumului iniţial alocat este un pas raţional şi se va dovedi a fi corect în contextul modului de supraveghere a implementării reformelor cerute Atenei de Bruxelles.

Zona Euro trebuie să semnaleze pieţelor că doreşte să contracareze atacurile asupra monedei comune. Schulz a mai subliniat importanţa implementării reformelor cerute Greciei. Asta va permite Atenei să obţină noi ajutoare europene în vederea consolidării propriilor structuri financiare.

Mulţi comentatori germani sunt de părere că, în prezent, în state ca Italia, Spania şi Belgia riscurile de a se molipsi de criza care bîntuie Grecia sunt foarte reduse. Irlanda şi Portugalia, care au fost salvate de un faliment, de către ţările din zona euro şi de Fondul Monetar Internaţional, fac progrese în ceea ce priveşte programul de reforme.

Unii policieni au propus, între timp, un al treilea pachet de salvare pentru Grecia. Jean-Claude Juncker, şeful grupului de ţări din zona euro, a criticat aceste propuneri, afirmînd că acum trebuie să se vadă cum se va transpune programul de reforme cerut Greciei. După o întîlnire recentă cu Angela Merkel, Juncker a mai spus că „acum trebuie să ne concentrăm să sprijinim noile premise pentru dezvoltarea Greciei“.

Semnarea pactului fiscal la reuniunea la vîrf de către 25 din cele 27 de state UE va fi un pas decisiv în direcţia „stabilităţi fiscale“ care va facilita creşterea economică şi va consolida ideea solidarităţii europene. 

 
William Totok, Berlin