Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bruxelles-ul trebuie să fie vigilent în protejarea principiilor Schengen

principalele-filiere-imigratie-clandestina-teritoriul-european-foto-rfi.png

Principalele filiere de imigraţie clandestină pe teritoriul european. Foto: RFI

Comisia Europeană intenţionează să controleze strict în viitor posibilitatea de reintroducere de controale la frontierele naţionale ale statelor din spaţiul Schengen, în special în cazul unui val masiv de imigraţie, se arată într-un proiect de reformă a guvernanţei Schengen. Joanna Parkin, cercetător în Justiţie şi Afaceri Interne în cadrul Centrului European pentru Studii Politice, spune la RFI că reintroducerea controalelor la graniţă a cauzat tensiuni în rândul statelor membre, iar Bruxelles-ul trebuie să protejeze principiile Schengen, acest rod al cooperării europene. Un interviu pentru RFI realizat de Doru Franţescu, directorul Institutului European pentru Democrație Participativă - Qvorum.

Reporter: Cum funcţionează sistemul Schengen?

Joanna Parkin: Sistemul Schengen înseamnă eliminarea controalelor la frontierele interne dintre Statele Membre, astfel că permite libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor între ţările participante. Înseamnă de asemenea crearea unei frontiere comune externe a Uniunii Europene, însoţită de politica comună privind vizele şi reguli uniforme privind controalele la frontierele externe.

Reporter: Am auzit foarte multe despre Sistemul de Informaţii Schengen. Ce presupune acesta?

Joanna Parkin: Când a fost creat sistemul Schengen, Statele Membre au considerat că este necesar să instituie măsuri compensatorii care să întărească nivelul de securitate, deoarece desfiinţarea controalelor la frontiere aducea cu sine riscuri de infracţionalitate. O astfel de măsură compensatorie a fost Sistemul de Informaţii Schengen, instituit în 1995. Acesta este o bază de date la nivelul întregii Uniuni Europene, care le permite autorităţilor din domeniul poliţiei, imigraţiei şi vămilor să stocheze şi să facă schimb de informaţii privind persoane şi bunuri care ar putea reprezenta o ameninţare la adresa imigraţiei sau securităţii naţionale. Aşadar, atunci când treci o graniţă externă a UE, o autoritate naţională din domeniul imigraţiei îţi poate verifica detaliile personale în baza de date pentru a vedea dacă acestea se potrivesc cu informaţiile stocate în baza de date şi pentru a confirma dacă prezinţi sau nu un risc de securitate.

Reporter: Şi ce se întâmplă dacă prezinţi un risc de securitate? Nu vei avea permisiunea să intri în spaţiul Schengen?

Joanna Parkin: Dacă informaţiile sunt stocate în sistem, înseamnă că nu poţi intra în spaţiul Schengen. Din păcate, deşi UE a considerat că SIS este un succes şi dezvoltă acum un sistem de a doua generaţie mai mare, sistemul a fost criticat pentru că s-au constatat anumite deficienţe în ceea ce priveşte acurateţea unora dintre datele stocate. Cetăţeni non-UE care doreau să viziteze UE nu au fost lăsaţi să intre din cauza unor deficienţe de stocare a datelor în sistem.

Reporter: Aşadar se face ceva în sensul corectării acestor erori?

Joanna Parkin: Există rapoarte ale autorităţilor de protecţie a datelor din UE şi presiuni pentru o aplicare corectă a sistemului, însă, dat fiind că este de competenţa autorităţilor naţionale să implementeze şi să încarce informaţiile persoanelor în sistem, întotdeauna există riscul de erori.

Reporter: Şi atunci Comisia ar trebui să verifice dacă autorităţile din Statele Membre implementează măsuri eficiente pentru a corecta aceste erori.

Joanna Parkin: Da. Autorităţile de supraveghere de la nivelul UE şi de la nivel naţional trebuie să fie extrem de vigilente cu privire la informaţiile stocate în sistem. De asemenea, chiar înainte de a începe să dezvolte un nou sistem mai mare, de a doua generaţie, care presupune milioane de euro, Comisia ar fi trebuit să acorde o atenţie mai mare corectării deficienţelor din sistemul din prima generaţie.

Reporter: De ce credeţi că este atât de important pentru un Stat Membru să adere la spaţiul Schengen? Sau care sunt avantajele unei ţări după aderarea la spaţiul Schengen?

Joanna Parkin: Există mai multe avantaje importante pentru ţările care aderă la Schengen. În primul rând este vorba de un beneficiu economic clar, asociat cu libera circulaţie a bunurilor între frontierele interne. Faptul că nu mai sunt necesare controalele vamale facilitează în mod clar comerţul, sprijină dinamismul economic regional şi funcţionarea pieţei interne. Apoi, pentru cetăţeni, există beneficii enorme pentru că pot călători liber în spaţiul Schengen, fără să mai fie verificaţi de fiecare dată când trec o graniţă internă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru vizitatorii din afara UE. Pentru cei care vin din alte ţări în Europa, este mult mai uşor să călătorească în spaţiul Schengen, deoarece trebuie să solicite doar o singură viză în locul mai multor vize, ceea ce impulsionează turismul.

Reporter: Dacă spaţiul Schengen are atât de multe avantaje, de ce credeţi că mai există State Membre care sunt încă sceptice în privinţa sa? Am văzut că unele ţări, precum Franţa şi Italia, au luat măsuri care, cel puţin în aparenţă, sunt oarecum contrare principiilor Schengen?

Joanna Parkin: Mai ales în ultimele luni, unele state membre au întreprins acţiuni care au creat oarecare tensiuni în sistemul Schengen. Am văzut acest lucru în aprilie 2011, de exemplu, când Franţa a reintrodus controale la graniţele sale cu Italia, ca urmare a fluxului de migranţi din Tunisia în Italia, în urma evenimentelor din zona sudică a bazinului mediteranean. La scurt timp după acest incident, şi Danemarca a anunţat că va impune controale vamale la frontierele sale cu Germania şi Suedia. Cred că în special incidentul franco-italian reflectă o lipsă de încredere în ţările sudice ale UE şi capacitatea lor de a-şi controla graniţele externe. În unele privinţe, aceasta este o evoluţie îngrijorătoare, deoarece cooperarea Schengen se bazează pe un nivel ridicat de solidaritate şi încredere între ţările participante. Totuşi, cred că nu ar trebui să supraestimăm consecinţele acestor acţiuni. Nu trebuie să uităm că şi în cazul Danemarcei şi în cazul Franţa-Italia, a fost vorba de acţiunile unor politicieni oportunişti, mânaţi de dorinţa lor de a atrage voturi populiste prin atacarea sistemului Schengen, folosind UE ca un fel de ţap ispăşitor pentru a-şi creşte capitalul electoral.

Reporter: Dar pe lângă aceste ţări care tocmai şi-au reintrodus controalele la frontiere, mai există şi alte state membre ale UE care nu au aderat la spaţiul Schengen. Care sunt aceste ţări şi de ce credeţi că au ales să nu adere?

Joanna Parkin: Două din ţările cele mai importante care nu participă în totalitate la Schengen sunt Regatul Unit şi Irlanda. Acestea participă de fapt parţial la Schengen, în sensul că sunt implicate în cooperare la nivel poliţienesc şi judiciar, dar au ales să nu participe la aspectele legate de imigraţie şi liberă circulaţie ale acordului Schengen, în principal din cauza temerilor legate de un risc perceput de securitate şi imigraţie. S-au făcut studii care au arătat că Regatul Unit şi Irlanda oarecum suferă din punct de vedere economic din cauza reducerii numărului de călătorii în interes de afaceri şi din cauza unei atractivităţi reduse ca şi destinaţie internaţională. Şi aceasta din cauza necesităţii de a obţine o viză suplimentară pentru aceste ţări. Apoi, unele State Membre mai noi, precum Cipru, România şi Bulgaria, nu au aderat încă şi au fost nevoie să aştepte puţin mai mult pentru că nu au îndeplinit criteriile de securitate necesare.

Reporter: Dar ce credeţi că se va întâmpla în special cu aceste două ţări din sud-estul Europei, România şi Bulgaria? Care este situaţia lor acum? Credeţi că vor adera în curând la spaţiul Schengen?

Joanna Parkin: Întârzierile în aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen au stârnit oarecare controverse. Există criterii şi cerinţe stricte pe care posibilele state membre Schengen trebuie să le îndeplinească. Este vorba în special de cerinţe de securitate. Iniţial, intrarea acestor două ţări a fost blocată de Franţa şi Germania, din motive legate de prevalenţa criminalităţii organizate şi corupţiei în special în România. Poate că aceste îngrijorări au fost întemeiate, însă nu putem exclude nici rolul factorilor politici în această decizie. Însă la Consiliul European din iunie, România şi Bulgaria au fost declarate pregătite din punct de vedere tehnic să intre în spaţiul Schengen. Însă decizia finală a fost amânată până în septembrie 2011 şi va trebui să aşteptăm până în toamnă să aflăm care este decizia finală privind aderarea lor.

Reporter: Având în vedere însă că există atât de multe probleme cu zona Schengen, am văzut că unele ţări care, deşi sunt membre ale UE încă din anii ’70 nu au aderat la spaţiul Schengen, alte ţări precum Franţa, Italia sau Danemarca au reintrodus recent controalele la frontieră, ce rost mai are ca ţări precum România şi Bulgaria să îşi dorească să adere la spaţiul Schengen, dacă acesta se va prăbuşi mai devreme sau mai târziu, aşa cum cred unii sceptici?

Joanna Parkin: Comentariile pe care le-am auzit despre desfiinţarea spaţiului Schengen au fost exagerate în ultimele luni şi săptămâni. Schengen este fundamental pentru piaţa unică europeană, este fundaţia economică şi politică a UE, deci va fi nevoie de mai mult de câteva incidente izolate pentru a pune în pericol cooperarea Schengen. Iar avantajele care au determinat statele fondatoare ale Schengen în 1985 să se unească şi să ia măsuri radicale de înlăturare a controalelor la frontiere, avantajele şi stimulentele încă există. Deci este logic ca România şi Bulgaria să îşi dorească să adere şi sunt sigură că o vor face în curând. Totuşi, cred că este foarte important ca Comisia Europeană să fie foarte vigilentă cu privire la protejarea acestui rod al cooperării europene care este spaţiul Schengen. Aceasta înseamnă aplicarea legislaţiei comunitare atunci când s-a produs o încălcare a regulilor Schengen, cum sunt potenţialele încălcări de către Danemarca, pe care le investighează acum Comisia, şi de către Franţa în aprilie 2011. Am fi putut vedea o reacţie mai puternică din partea Comisiei ca răspuns la acţiunile Franţei din primăvară. Comisia elaborează acum reguli şi mecanisme posibile care să permită reintroducerea unor controale temporare la frontierele interne, şi va trebui să urmărim îndeaproape propunerile în acest sens, pentru a ne asigura că acordul Schengen nu este subminat.