Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


“Bucureştiul nu are lecţii de primit de la Franţa”

saimir.jpg

Saimir MIle

Preşedintele asociatiei La Voix des Roms - Vocea romilor - Saimir Mile reacţionează  la declaraţia ministrului francez de interne, atrăgând atenţia într-un interviu pentru RFI că “Bucureştiul nu are lecţii de primit de la Franţa, ba dimpotrivă chiar ar putea da câteva lecţii”. Miercuri sosesc la Bucureşti doi miniştri francezi - Manuel Valls de la interne şi Bernard Cazeneuve de la afaceri europene. Pe agenda oficialilor francezi în discuţiile de două zile cu autorităţile de la Bucuresti, cap de listă figurează chestiunea romilor

 

Vizita celor doi miniştri francezi a fost precedată de declaraţii dure ale liderilor de la Paris. Duminică, însuşi preşedintele Frantei, socialistul François Hollande spunea că problema trebuie rezolvată la "sursă" întrucât "nu putem accepta ca aceste populatii să fie gonite, deplasate din tara lor". Marţi  dimineaţă, a venit râdul lui Manuel Valls să pună paie pe foc afirmând că "Franţa nu poate primi toată mizeria din lume si din Europa". Vasile Damian a stat de vorbă cu Saimir Mile. Preşedintele asociatiei La Voix des Roms - Vocea romilor - reacţionează pentru început la declaratia ministrului francez de interne:

SM: “Unde e mizeria, unde e sărăcia lumii si a Europei ? E aici în Franta ca si în restul lumii si asta din cauza crizei economice. Să rezolvăm deci mai întâi chestiunea crizei decât să dăm vina pe 15 mii de romi care ar fi invadat Franta, tară de 65 de milioane de locuitori. In realitatea politica acestui guvern - care se zice diferit de cel precedent - e una pur demoagogică. Actualii guvernanti fac exact aceasi politică dusă si de ceilalti, politică ce-i va duce drept în zid. Mai nou au apărut si cifre precise ori până nu demult ni se spunea că socialistii nu vor duce o politică a cifrelor. Dacă tot a venit însă vorba de cifre, reamintesc că de 7 ani sunt expulzati anual circa zece mii de români, dar ei rămân la fel de multi în Franta. Această atitudine în perioadă de criză este pur si simplu criminală în primul rând pentru că este extrem de costisitoare pentru statul francez. In plus, se finantează astfel o politică demagogică si dezastruoasă nu numai pentru finantele statului dar si din punct de vedere a drepturilor omului, a circulatiei europenilor

Rep: Cum priviti vizita la Bucuresti a miniştrilor Valls si Cazeneuve? Ce asteptati de pe urma acestui voiaj?

SM: E copiat exact după formula vechii echipe. Pierre Lellouche si Eric Besson i-au precedat în 2010 pe Manuel Valls si Bernard Cazeneuve în aceasi configuratie - ministru de interne si ministru al afacerilor europene. Acum, ca si atunci, n-o să existe niciun rezultat pentru simplul motiv că nu se caută rezultate, ci se caută doar să se facă agitatie. In aceste conditii, eu astept un singur lucru si anume ca guvernul român să dea dovadă de demnitate. Bucureştiul nu are lecţii de primit de la Franţa, ba dimpotrivă chiar ar putea da câteva lecţii. Nu spun că situatia romilor din România este excelentă, România nu este un paradis pentru romi dar Franta ar avea mai multe de făcut decât România. Când presedintele Hollande si ministrul Valls spun că romii sunt goniti si deplasati în tara lor, adică în România, e o defăimare. Romii care vin în Franta, o fac din motive economice si e cât se poate de normal ca în Uniunea Europeană persoanele să poată circula pentru a găsi de lucru sau o viată mai bună în altă parte. România de azi nu mai este România din 1993 când au avut loc pogromuri, de Hădăreni si în alte sate românesti. Romii nu sunt deci goniti de violentă cum spune François Hollande. Nu există deci niciun motiv de a stigmatiza România ca fiind o tară care-i prigoneste pe romi. In schimb în Ungaria vecină există tensiuni violente si chiar omoruri rasiste.

Rep: Oficialii francezi insistă pe treaba ce trebuie făcută "la sursă" adică în tara de origine a romilor - România si Bulgaria de cele mai multe ori. Comisia Europeană - şi în particular vicepresedinta ei Viviane Reding - cere o mai mare implicare a tărilor în care sosesc aceste populatii. Care abordare vi se pare mai adaptată?

SM: Refuz această  împărtire, această viziune a liderilor politici care vorbesc numai de tara de origine, dar nu si de tara gazdă. Această împărtire nu mai are sens, nu mai există astăzi în Europa. România este patria a circa două milioane si jumătate de romi care în marea lor majoritate trăiesc mai departe pe solul românesc. Există apoi în jur de 15 mii de romi care trăiesc în situatii foarte precare în Franta, situatiii precare nu pentru că ar fi romi ci din cauza politicii duse de guvernul francez. Cerem deci să se schimbe politică fată de aceste 15 mii de persoane.

Rep: Franta a făcut însă recent eforturi, si-a modificat legislatia pentru a usura accesul românilor pe piata muncii din Farnta. S-a suprimat de exemplu taxa - în fapt un soi de "amendă" de 800 de euro pe care trebuiau s-o plătească patronii care angajau români.

SM: Suprimarea acestei taxe este singura măsură pozitivă luată în ultima vreme, dar încetineala administrativă franceză de tratare a dosarelor în prefecturi anulează initiativa guvernului. Asta pentru că românii au mai departe obligatia de a obtine un permis de lucru în Franta chiar dacă patronii lor nu mai sunt nevoiti să plătească taxa de 800 de euro. Permisul soseste 6 luni sau un an după depunea cererii, răstimp în care patronii si-au găsit pe altcineva. Cu alte cuvinte trebuia suprimată si această obligatie pentru a-i lăsa pe români să muncească aici ca si francezii sau ca si oricare alt european.

Rep: Actualul guvern francez - ca si precedentul dealtfel - le oferă celor care acceptă să se întoarcă acasă sume de bani - 300 de euros pe cap de adult si 100 pentru fiecare copil. Tot mai multe asociatii, atât în Românai cât si în Franta, cer abrogarea acestui ajutor zis "umanitar". Dvs ce părere aveti, sunteti de acord cu politica guvernului, nu credeti că ea poate da nastere la un trafic de persoane?

SM: 300 de euro pentru un român nu reprezintă nimic, e vorba de nici măcar o lună de salariu. Oricum acest ajutor nu aranjează pe multă lume. El poate fi deci mentinut doar dacă este aplicat corect. Cu alte cuvinte acest ajutor trebuie să fie solicitat, cerut de cei care sunt în dificultate  - român, congolez sau ce vreti Dvs. Acesti oameni trebuie să meargă la Oficiul francez al imigratiei si să spună "sunt ilegal în Franta, îmi dau seama că nu mai pot trăi mai departe aici. Ajutati-mă să mă întorc în tara mea". Din măcate, nu asa se petrec lucrurile cu romii. Actualmente, politia merge în tabere si le spune oamenilor "puteti beneficia de acest ajutor dar fie că-l vreti fie că nu, noi oricum vă expulzăm". Aceste lucru este deci pură presiune, nimic altceva.