Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Candidatura Serbiei la UE, blocată de ambiţia de ultim moment a României

serbia.jpg

Serbia, încă foarte departe de Uniunea Europeană

Bucureştiul a blocat luarea unei decizii privind acordarea statutului oficial de candidat Serbiei. După mai multe ore de dezbateri, miniştrii Afacerilor Europene au căzut de acord să recomande acordarea statutului de candidat pentru Serbia, însă fără a lua o decizie formală. Miniştrii de externe „recomandă acordarea statutului de candidat Serbiei şi aşteaptă cu nerăbdare decizia care va fi luată de Consiliul European” privind acordarea sau nu a acestui statut, se afirmă într-un comunicat oficial. Între timp, la Bruxelles, diplomaţii avansează ipoteza potrivit căreia Bucureştiul ar condiţiona aderarea Serbiei de intrarea României în Spaţiul Schengen.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan:

Atmosfera a fost tensionată marţi la Bruxelles la Reuniunea miniştrilor Afacerilor Europene, unde timp de câteva ore delegaţia română a blocat discuţiile. Cea lituaniană şi poloneză au decis încă de dimineaţă să nu mai ridice nicio obiecţie. În cele din urmă, cum România a rămas destul de fermă pe poziţie, iar miniştrii Afacerilor Europene «recomandă statutul de ţară candidată pentru Serbia». Formularea iniţială spunea că miniştrii «decid» ca această ţară să fie candidată.

Mihaela Gherghişan: Candidatura Serbiei la UE, blocată de ambiţia de ultim moment a României

AscultăDownload

Aceasta implică continuarea discuţiilor joi şi vineri, 1 şi 2 martie, la reuniunea liderilor europeni la Bruxelles, când nu ar fi de mirare ca discuţiile să fie blocate din nou, de data asta de preşedintele Traian Băsescu.

România nu şi-a făcut cunoscută aceasta poziţie pe plan european decât pe ultima sută de metri, de aceea preşedintele sârb Boris Tadic a declarat marţi la Bruxelles că Belgradul respinge orice condiţii impuse acum care nu au făcut parte din discuţiile anterioare.

Bucureştiul deplânge lipsa respectului faţă de minoritatea română din Serbia şi invocă aici criteriile politice de la Copenhaga, care stipulează că o ţară ce doreşte să devină candidată la aderarea la Uniunea Europeană trebuie să respecte drepturile omului şi ale minorităţilor.

Care sunt cererile României referitoare la Serbia şi la minoritatea română, aşa cum sunt ele stipulate în concluziile de marţi

În mare, România a cerut o monitorizare a dreptului minorităţilor de către Comisia Europeană şi a prezentat o Declaraţie referitoare la aceleaşi minorităţi prin care a subliniat necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în ceea ce priveşte semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele două ţări, cât şi implicarea Comisiei şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale, în monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Serbia vs. Schengen?

Adevărata intenţie a Bucureştiului se pare că ar fi aceea de a condiţiona candidatura Serbiei de ridicarea blocajului exercitat de Olanda împotriva României privind aderarea la Spaţiul Schengen. Unii diplomaţi europeni vorbeau marţi la Bruxelles despre această ipoteză care nu s-a verificat pentru moment. Problema aderării la Schengen va fi şi ea discutată la summitul UE de joi şi vineri.

Dar exerciţiul se poate arăta periculos, întrucât Olanda n-a fost niciodată un avocat al Serbiei pe plan european. Olanda a blocat ani de-a rândul drumul acesteia spre Uniunea Europeană. Ea era rănită în amorul propriu după ce a purtat o parte din vina masacrului din 1995 executat de armata sârbă la Srebrenica, aflată atunci sub paza căştilor albastre olandeze.

Prin urmare, Olanda a fost singurul stat UE care a cerut cu insistenţă ca toţi cei 24 de criminali de război sârbi să fie extrădaţi către Tribunalul Penal Internaţional de la Haga înainte de începerea oricărei discuţii cu Belgradul.

Dificultatea de a integra Serbia în UE

Dar pentru Serbia, dacă această candidatură a sa este acceptată la sfârşitul săptămânii, greul abia începe. Desigur, în calitate de candidată la aderare, ea va avea acces la fondurile pre-aderare de modernizare a ţării. Ea va trebui însă să negocieze multe şi variate dosare europene, iar exerciţiul acesta va lua câţiva ani. Iar problema minorităţii sârbe din Kosovo şi în general relaţiile cu Priština vor fi greu de rezolvat, iar UE ştie că prin decizia aceasta îşi complică sarcina.

Printre altele, UE trebuie nu doar să rezolve cumva problema sârbilor din Kosovo, care nu recunosc autorităţile kosovare, ci şi să dialogheze cumva cu acest nou stat.

Un studiu de fezabilitate va fi produs de Comisia Europeană, care va evalua posibilitatea ca UE să semneze diferite acorduri cu Kosovo, în ciuda faptului că cinci state europene nu recunosc independenţa kosovară. România se numără printre aceste state.

Concluziile Consiliului de marţi

Consiliul European a încurajat Serbia să continue aplicarea tuturor acordurilor convenite până la această dată, se informează marţi seară într-un comunicat. „În acest sens, la Concluziile Consiliului a fost anexată o Declaraţie a Comisiei Europene prin care aceasta reiterează importanta respectării şi protecţiei drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE”. Totodată, „Comisia se angajează să continue monitorizarea strictă a eforturilor Serbiei în acest domeniu şi să raporteze în octombrie 2012 asupra progreselor.”