Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Catalonia: Acord pentru organizarea referendumului de independență

catalonia.jpg

Catalonia: Acord pentru organizarea referendumului de independență

Partidele naţionaliste din Catalonia – şi de la putere şi din opoziţie - s-au pus de acord pentru a organiza în 2014 referendumul privind independenţa. Guvernul central ameninţă că va contesta la Curtea Constituţională o asemenea mişcare. Cert este că, pe fondul agravării crizei, Europa se va confrunta în 2014 cu două cereri de independenţă: Catalonia şi Scoţia. Ar putea urma Ţara Bascilor, unde puterea a fost preluată de naţionalişti.

Puterea şi opoziţia naţionalistă s-au pus de acord marţi şi au anunţat convocarea, în 2014, a unui referendum pentru autodeterminarea Cataloniei. Acordul a fost semnat între Partidul Convergencia i Unio al şefului guvernului local, naţionalistul Artur Mas, şi separatiştii din opoziţie – Stânga Republicană Catalană, condusă de Oriol Junqueras. O dată exactă nu a fost încă stabilită însă, iar referendumul ar putea fi amânat doar dacă există motive importante, au anunţat ambele formaţiuni. Totuşi, în viziunea opoziţiei, „singurul motiv care ar putea întârzia convocarea referendumului ar fi căderea unei bombe atomice”.


Regiunea – de altfel cea mai bogată a Spaniei – se confruntă deja de ceva timp cu un val de separatism în faţa crizei economice care afectează Spania. Catalanii acuză guvernul central că nu mai respectă înţelegerea de acum câţiva ani în privinţa taxelor şi că îi obligă să dea mult prea mult către bugetul federal faţă de cât dă acesta înapoi regiunii. Pe 11 decembrie, mii de catalani au manifestat la Barcelona.


pentru a apăra predarea în limba catalană după ce guvernul central a iniţiat o reformă ce ar reducerea ponderea limbii lcoale în învăţământ.
Iar în urmă cu câteva luni, un milion de persoane au manifestat la Barcelona cerând independenţă.


Înţelegerea dintre putere şi opoziţie îi va permite lui Artur Mas şi să formeze noul guvern în urma alegerilor. Datorită acestui acord, Stânga Republicană Catalană va sprijini guvernul minoritar al lui Arturo Mas. Acesta promisese că va organiza acest referendum până în 2017, însă opoziţia a forţat organizarea cu trei ani mai devreme.


Artur Mas a rămas la putere în ciuda faptului că partidul său a pierdut o mulţime de locuri la parlamentarele din noiembrie. Avea așadar nevoie de sprijinul opoziţiei. Dar referendumul a fost preţul.


Formaţiunea lui Artur Mas este divizată în ceea ce priveşte independenţei complete a Cataloniei. Preşedintele Mas şi cei mai mulţi membri doresc secesiunea totală, însă alţii din partid sunt îngrijoraţi că o astfel de mişcare ar dăuna intereselor financiare ale regiunii. Artur Mas a forţat alegerile anticipate luna trecută în speranţa că va putea valorifica valul de naţionalism şi că el însuşi va fi omul care să ducă regiunea spre independenţă. Formaţiunea sa, CiU, a câştigat, dar rezultatele au fost cele mai proaste din 1980 şi până acum. Alegătorii au pedepsit partidul pentru măsurile de austeritate impuse sub presiunea guvernului central.


Sondajele arată că 57% dintre cei 7,6 milioane de catalani ar fi de acord cu separarea de restul Spaniei. Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy a anunţat însă că va contesta această „iniţiativă unilaterală” la Curtea Constituţională. Iar dacă Artur Mas va ignora decizia, ar putea fi judecat şi expulzat din orice funcţie publică.
Conform Constituţiei spaniole ce datează încă din epoca dictaturii lui Franco, orice încercare de a rupe teritoriul spaniol este ilegală. Vor exista aşadar tensiuni mari cu guvernul Rajoy.


Europa se va confrunta astfel în 2014 cu două cereri de independenţă: Catalonia şi Scoţia, unde, la fel, s-a decis organizarea unui referendum. Totuşi, recent, Uniunea Europeană a mai tăiat din avântul şefului guvernului local, precizând că o Scoţie independentă nu va moşteni automat statutul Marii Britanii de membră a Uniunii şi nici opt-outurile în privinţa euro şi a Schengen. Orice regiune desprinsă din corpul unui stat membru al Uniunii Europene trebuie să demareze noi negocieri de aderare, conform condiţiilor actuale.


După rezultatele acestor referendumuri, ar putea urma şi alţi doritori de independenţă. În Ţara Bascilor, o altă regiune spaniolă unde chestiunea independenţei e dezbătută intens, un guvern local naţionalist a luat formă în urmă cu câteva zile. Prim-ministru a fost numit Inigo Urkullu, liderul Partidului Naţionalist Basc. Şi el va conduce un guvern minoritar şi va avea nevoie de sprijinul coaliţiei separatiste Bildu, care include foşti membri ai grupării teroriste Eta şi care va încerca să preseze pentru independenţă, relatează „The Guardian”. Totuşi, majoritatea analiştilor sunt de părere că noul premier va aştepta rezultatele din Catalonia şi din Scoţia înainte de a lua o decizie.