Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce avantaje ar obţine europenii din crearea zonei de liber schimb UE-SUA

euusflagsberlaymont.jpg

Ce avantaje ar obţine europenii din crearea zonei de liber schimb UE-SUA

În discursul său despre starea naţiunii, preşedintele Barack Obama a insistat pe deschiderea de negocieri cu Uniunea Europeană în ideea de a crea un vast spaţiu de liber-schimb cu cei 27. În cazul în care s-ar concretiza, această zonă ar deveni una din principalele zone de liber-schimb din lume, regrupând mai bine de jumătate din producţia economică mondială.

Europenii aşteptau un mesaj de deschidere politică şi l-au avut. Bătrânul continent dorea ca discuţiile privind un acord de liber-schimb euro-american să se deschidă în iunie, Barack Obama le-a dat speranţe că treburile vor demara mai repede.

Şeful Casei Albe vrea cu orice preţ să evite o prelungire la infinit a discuţiilor, după modelul celor deschise la Doha sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului, acum mai bine de zece ani şi încă neîncheiate. Obama vrea să fie rapid, vrea să termine discuţiile cu europenii în doi ani, un obiectiv destul de ambiţios.

Trebuie ştiut că până acum negocierile euro-americane erau centrate pe un grup de lucru lansat în noiembrie 2011. Anul trecut acest grup a prezentat un pre-raport ce preconiza negocieri în vederea găsirii unui acord mai larg privind comerţul şi investiţiile. La ultimul consiliu european, cei 27 au reafirmat necesitatea lansării acestor discuţii în iunie, la nivel politic, adică la nivelul unde se iau principalele decizii.

Ce va reveni cu insistenţă pe masa discuţiilor şi va fi aprig negociat nu sunt tarifele vamale între cele două blocuri comerciale care sunt deja minime, nu depăşesc 2 la sută. Nu de asta se vor împotmoli deci negocierile, ci de chestiuni tehnice şi de concepţii diferite ale afacerilor acolo unde de ani de zile industriaşii de o parte şi de alta a Atlanticului pledează - în zadar - pentru o armonizare.

Chestiunile agricole şi în particular vita americană dopată cu hormoni, organismele modificate genetic, normele fitosanitare - mai exact puiul american spălat cu clor - iată doar o parte din dosarele sensibile pentru Europa unde aceste practici sunt interzise. De partea americană, există sectoare de activitate protejate cum ar fi îmbrăcămintea şi transportul maritim unde barierele comerciale sunt încă ridicate.

Alt domeniu unde s-ar putea întâmpina probleme este cel al liberei circulaţii a informatiilor cerute de giganţii internetului din America dar care ar fi greu de acceptat de Germania şi Franţa, ţări foarte atente la viaţa privată a oamenilor. În sfârşit, un soi de sabie a lui Damocles va atârna deasupra viitoarelor negocieri euro-americane şi anume rivalitatea privind ajutoarele guvernamentale de care beneficiază de o parte şi de alta a Atlanticului constructorii de avioane Airbus şi Boeing. Cele două firme se opun deja de ani de zile în faţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului iar conflictul riscă cu adevărat să se termine în război comercial dacă nu se ajunge la un compromis.

Schimburile comerciale anuale între cele două blocuri totalizează circa 650 de miliarde de dolari - sau 450 de miliarde de euro. Schimburile de servicii reprezintà 1.200 de miliarde de dolari - adică aproape 900 de miliarde de euro. Firmele americane au investit circa 1.900 de miliarde de dolari - sau 1.400 de miliarde de euro în producţie, distribuţie şi alte operaţiuni în Uniunea Europeană, cu alte cuvinte mult mai mult decât în China sau altundeva în lume. Omologii lor europeni au investit ceva mai puţin, "doar" 1.600 de miliarde de dolari - adică 1.200 de miliarde de euro - în SUA. Asta pentru o populaţie totală de o parte şi de alta a Atlanticului de peste 800 de milioane de oameni - sau consumatori ca să vorbim în limbaj comercial.