Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ce se întâmplă cu Egiptul

egipt.jpg

REUTERS/Amr Abdallah Dalsh

Armata egipteană somează protestatarii să părăsească zonele din proximitatea palatului prezidenţial, dupa ce noaptea trecută zona a fost scena unor confruntări sângeroase între susţinătorii şi opozanţii preşedintelui Morsi. Garda Republicană, o divizie a armatei însărcinată cu protejarea preşedinţiei, a decis interzicerea oricărei întruniri în proximitatea cladirii.

Instituţia egipteană Al-Azhar, cea mai înaltă autoritate a islamului sunnit, i-a cerut lui Morsi să suspende prerogativele excepţionale pe care şi le-a acordat si care au dus din nou la izbucnirea violentelor intre cele doua tabere, violente soldate cu oartea mai multor persoane.

De la proclamarea decretului în cauză, prin care preşedintele şi-a extins prerogativele şi le-a plasat desupra oricărui control judiciar, Egiptul este din nou în criză, eliberat de sub domnia lui Mubarak  se apropie cu paşi repezi de o nouă dictatură.

 

Faptul că odată ce va fi aprobată prin referendum noua constituţie, Egiptul va fi islamizat si mai mult, nu mai trebuie pus la îndoială. Cel puţin aceasta este părerea lui Tahani al-Ghebali, vicepreşedinta Înaltei Curţi Constituţionale, cea mai înaltă instanţă din Egipt, care si-a suspendat lucrările duminică tocmai pentru a protesta împotriva "loviturii de stat constitţtionale" a preşedintelui Mohamed Morsi.

Un şef de stat care a acaparat practic toate puterile din stat, de unde şi multiplicarea protestelor în ţară şi la Cairo.

Pentru adversarii preşedintelui, acesta nu face decât să elimine toate obstacolele ce-ar putea apărea în calea spre puterea absolută a Frăţiei musulmane. O confrerie ce e pe cale să "fure revolutia" spune doamna al-Ghebali, citată de cotidianul Le Figaro. Condiţii în care, spune tot ea, "ţara e în pericol, fiind divizată în două clanure foarte distincte"

Poliţia egipteană

E greu de spus dacă poliţia egipteană ar putea juca un rol tampon, dacă ne uităm la ultimele sale reacţii.

Trebuie amintit că poliţia egipteană a fost practic anihilată în momentul revolutiei din 2011. O serie de fosti responsabili ai politiei - printre care ex-ministrul de interne - au fost judecati si condamnati, unii la ani grei de închisoare. În acest context, politiştii se tem de noi sancţiuni, iar aproape doi ani după revoluţia care avea să-l răstoarne pe Hosni Mubarak, securitatea statului egiptean e mai departe destructurată, nici Morsi nici militarii nu au reuşit să reformeze forţele de securitate - de unde şi protestele recurente ale populatiei împotriva lipsei de securitate din tară.

Această stare de lucruri ar putea explica de ce politia a avut în ultimele zile o atitudine confuză, bizară.

Pe de altă parte, asa cum subliniază un expert al Egptului citat de revista Le Nouvel Observateur, politia poate a primit ordine "de sus" ca să nu intervină prea brutal împotriva manifestantilor. Mohamed Morsi are interes să reziste până pe 15 decembrie - data referendumului pentru noua Constitutie - fără ca o baie de sânge sau represiuni violente să păteze tabloul idilic pe care e pe cale să si-l creeze. Dacă însă peste zece zile Constitutia este aprobată de egipteni - lucru foarte probabil tinând cont de situatia din tară - atunci Morsi va beneficia de o altă legitimitate, de o aprobabre populară de care nu se bucura până azi.

Nu trebuie uitat apoi că Egiptul are 84 de milioane de locutori asa că si niste zeci de mii iesiti pe străzi nu cântăresc foaret mult - n-o spunem noi, o remarcă multi analisti.

Ce i-a supărat pe protestatari este în primul rând promulgarea brutală a declaraţiei constituţionale din 22 noiembrie. Apoi, cum spuneam, însuşi textul Constituţiei este foarte heteroclit.

Pe de o parte, el poate fiid considerat relativ liberal, pe de altă parte multe dintre cele circa 234 de articole sunt foarte conservatoare. Interpretarea legii fundamentale va depinde deci foarte mult de raportul de forte politice din tară.

Nu în ultimul rând, liberalii egipteni se tem de proiectele puterii de a îngenuchia sau chiar de a abroga orice formă de opozitie. O serie de proiecte de lege au fost depuse, în particular de ministerul de interne, pentru a restrictiona dreptul la grevă, la manifestatii, la organizarea de sindicate, samd.

In cazul în care Constitutia va fi aprobată, Egiptul va deveni oricum mai religios si mai conservator, un sistem bazat pe morală, valori traditionale si religie. Interpretarea dreptului islamic - a chariei deci - va fi lăsată la aprecierea universitătii Al-Azhar, o institutie religioasă, deci ce nu este aleasă. Până acum această interpretare era de competenta Curtii Constitutionale.

Pentru a rezuma situatia, mai trebuie precizat ca Mohamed Morsi a fost dintotdeauna pe linia dură a Frătiei musulmane chiar dacă e când a sosit la putere a întins o mână si liberalilor. Un expert citat de ziarul Libération e de părere că ceeace se instaurează acum în Egipt, cadrul prevăzut de Morsi si ai săi, e de natură să ne îngrijoreze.

Washington-ul a făcut, e adevărat, declaratii surprinzătoare în ultima vreme, în particular când a zis de Morsi că "suntem departe de a avea de a face cu un autocrat". Ofensiva constitutională a presedintelui egiptean este departe de a fi privită ca o lovitură de stat. Asta nu înseamsnă că americanii - ca si europenii - nu critică situatia de la Cairo. Americanii au avut cert de suferit după plecarea de la putere a lui Mubarak cu care întretineau relatii excelente de 30 de ani. Armata rămâne însă si în noul proiect de constituţie cu un rol foarte important.

Ori mai toti înalţii gradati egipteni sunt scoliti în SUA unde şi-au ţesut o retea de contacte. Pentru Washington, cuvântul cheie în regiunea Orientului Apropiat este stabilitatea ori cine poate garanta mai bine stabilitatea decât ofiterii, în plus educati în America? Apoi pentru americani, ceea ce iarăsi contează enorm este securitatea statului Israel.

Ori nici aici Morsi nu i-a deceptionat, ba dimpotrivă. Recentul război din Fâsia Gaza l-a consacrat pe Morsi drept interlocutor legitim al Washingtonului în acest conflict, egipteanul a jucat un rol esential în găsirea armistitiului, Morsi s-a arătat mai abil chiar decât bătrânul Mubarak. Barack Obama a apreciat enorm rolul omologului său de la Cairo si vede în el un om pragmatic, nu foarte ieolog si mai ales unul care-si tine promisiunile. O statură internatională care l-a împins probabil azi pe Mohamed Morsi să exagereze pe plan intern stiind că administraţia Obama nu-i va reprosa prea multe.