China se dotează cu portavioane. Ar trebui să se teamă Japonia?

china-se-doteaza-portavioane-ar-trebui-sa-se-teama-japonia.jpeg

China se dotează cu primul ei portavion (Foto: Reuters/Stringer)

Litigiul dintre China şi Japonia legat de insulele nelocuite Senkaku provoacă în continuare tensiuni în regiune, cu atât mai mult cu cât ele sunt revendicate şi de Taiwan. China a găsit însă un bun pretext în acest litigiu pentru a-şi lansa un program de echipare cu portavioane.

China nu a fost niciodată o mare putere navală, în ciuda enormei sale deschideri spre Pacific. Împăraţii chinezi au avut în mod tradiţional o doctrină strategică, punând accentul pe replierea interioară, spre imensele teritorii ale Chinei, marele duşman fiind întotdeauna unul venind dinspre nord, dovadă şi construcţia Zidului Chinezesc. O ţară mică precum Portugalia era în secolul al XVI-lea infinit mai echipată cu nave decât China şi de altfel, Portugalia a fost o mare putere navală în zona Pacificului de sud-vest, în detrimentul Chinei.

Acum, însă, chinezii au decis că trebuie să treacă la construcţia de portavioane, iar marţi şi-au inaugurat cu mare pompă primul dintre ele, în portul Dallan, din nordul ţării. Însuşi preşedintele Hu Jintao a participat la lansarea navei, ceea ce pune în lumină caracterul simbolic al operaţiunii, mai ales într-un moment când naţionalismul chinez este hrănit copios de litigiul teritorial cu Japonia.

La o privire mai atentă, după cum arată mai mulţi specialişti în ziarele franceze, acest portavion, numit Liaoning, nu pare deocamdată să fie operaţional. Chinezii l-au cumpărat de fapt în 1998 de la Guvernul ucrainean şi l-au modernizat cât au putut. În vara anului trecut, chinezii au făcut primele exerciţii maritime cu acest vas de talie medie. În paralel, ei încearcă să-şi pună la punct un avion de vânătoare, inspirat din aparatul rus de tip Suhoi 33, capabil să poată decola şi ateriza pe portavioane. Nici la acest capitol, rezultatele nu sunt încă evidente.

Autorităţile de la Beijing doresc să se lanseze însă în producţia de portavioane sută la sută chineze, de tonaj mediu, mai precis de 60 de mii de tone. Acest program, dacă se va menţine în ritmul anunţat de autorităţi, se va concretiza însă abia în 2020. Nici o şansă, deci, pentru moment, să asistăm la vreo gesticulaţie navală importantă în zona insulelor Senkaku. Cu atât mai mult cu cât japonezii au acceptat, după al doilea Război Mondial, în urma presiunii americane, o Constituţie pacifistă. O Constituţie pe care însă unii lideri japonezi doresc să o modifice, cum ar fi fostul prim-ministru Shinzo Abe, în vârstă de 58 de ani. El tocmai a fost desemnat şeful Opoziţiei, mai precis al Partidului Liberal-Democrat şi nu este exclus să revină la Putere, întrucât în Japonia au loc alegeri legislative la sfârşitul acestui an.