Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine este noul preşedinte al Egiptului?

morsi.jpg

Cine este noul preşedinte al Egiptului? Mohamed Morsi . REUTERS/Egypt TV

Eveniment istoric în Egipt! Pentru prima dată în ultimii 50 de ani ţara nu va mai fi condusă de un militar. Mohamed Morsi, în vârstă de 61 de ani, a fost proclamat  învingătorul recentelor alegeri şi deci noul preşedinte al Egiptului. Morsi este un civil dar mai ales un religios în calitatea sa de lider al partidului Libertatea şi Justiţie, mişcarea politică a Frăţiei musulmane, cea mai veche organizaţie islamistă sunită, care a luat fiinţă în 1928.

Mohamed Morsi Isa al-Ayyat este "primul responsabil islamist ajuns în funcţia supremă în lumea arabă în urma celui mai transparent scrutin pe care l-a cunoscut vreodatà Egiptul". Verdictul vine de la influentul ziar francez de seară Le Monde. Primul preşedinte ales al erei post-Mubarak devine astfel şi primul preşedinte ales al celei mai populate ţări arabe din lume - Egiptul numără 82 de milioane de locuitori.

Inginer de formaţie, licenţiat al unei universităţi americane şi tată a 5 copii, Morsi a aderat oficial la Frăţia musulmană în 1979 sub titulatura de "independent" - a face parte din confrerie era interzis pe vremea luui Hosni Mubarak. Ales pentru prima dată deputat în 2000, Morsi se va face cunoscut apărând preceptele islamice, adept al legii islamice "charia". Un discurs care a permis Frăţiei musulmane să devină după revoluţie. prima forţă politică din ţară. La prezidenţiale, Frăţia nu prevăzuse iniţial să ia parte.

Decizia de a participa, luată în pripă şi de teama sosirii la putere a unui zbir din epoca Mubarak, îl propulsase iniţial în poziţia de candidat pe Khairat al-Chater, finanţatorul şi ideologul confreriei. Doar eliminarea prematură din cursă a acestui om forte i-a permis lui Mohamed Morsi să apară pe scena mare.

Abil politician, candidatul a încercat de-a lungul campaniei electorale - mai ales după primul tur - să-şi şteargă imaginea de aparacik islamist, evident pentru a atrage şi o parte din electoratul islamist moderat dar şi pe liberalii revoluţionari.

Promotor al unui "proiect de renaştere" fondat pe principiile islamului, Morsi a promis chiar că va lua în echipa sa copţi, femei şi tineri. În primul său discurs de preşedinte-ales el şi-a chemat dealtfel compatrioţii la "unitate naţională" şi "coeziune între musulmani şi creştini".

Trecând peste personalitatea acestui politician pragmatic dar şi adept al unui limbaj dublu, întrebarea care se pune astăzi în Egipt este cum se va derula delicata tranziţie egipteană, care vor fi puterile reale ale preşedintelui într-o ţară în care până acum armata este cea care a monopolizat totul, cum se va acomoda această armată la ideea unei coabitări cu cel mai mare inamic, rival al ei?

Cert, Consiliul superior al forţelor armate a promis că-i va reda lui Mohamed Morsi puterea peste o lună. Militarii păstrează însă puterea legislativă până la noile alegeri, tot ei vor avea un cuvât de spus şi la redactarea viitoarei constituţii, ca să nu mai vorbim de forţele de ordine care rămân tot în subordinea armatei.

Oamenii în uniformă rămân aşadar, pentru moment cel puţin, actorii cei mai puternici ai Egiptului chiar dacă opinia publică se arată tot mai iritată de această ingerinţă.