Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine face mandatul României la Bruxelles?

cine-face-mandatul-romaniei-bruxelles.jpg

România, reprezentată la Consiliul European de la Bruxelles, din 28-29 iunie de premierul Victor Ponta.

În ultimele zile s-a discutat în România despre mandatul pe care îl are delegaţia României la Bruxelles şi dacă acest mandat e diferit în funcţie de persoana care conduce delegaţia. Cum se realizează acest mandat?

În nici un caz, nu e ceva care se face de azi pe mâine, pentru că agenda Consiliului European e cunoscută de multă vreme, iar mandatul se construieşte în funcţie de proiectul iniţial al agendei, la care se adaugă şi evoluţiile de parcurs.

Acest mandat este construit în principal de Ministerul de Externe, de Ministerul Afacerilor Europene, fiind consultate celelalte instituţii, în primul rând preşedinţia.

Mandatul se definitivează în reuniunile care preced Consiliul European, fie că e vorba despre COREPER, comitetul reprezentanţilor permanenţi la Bruxelles sau în consiliile de miniştri.

Acest mandat vizează în primul rând interesele României. La reuniunea care începe joi, unul dintre punctele prioritare pe agenda delegaţiei României este de exemplu păstrarea fondurilor europene, deoarece există voci care cer ca relansarea economică europeană să fie făcută din fondurile europene care nu au fost cheltuite. Or, după cum se ştie, România este, din nefericire, campioană la necheltuirea banilor europeni.

 

În ce măsură şeful delegaţiei poate influenţa mandatul ţării sale?

 

După cum o arată şi numele, şeful delegaţiei e şef… deci cuvântul lui este important. El nu intervine însă atât pe fondul mandatului, care e pregătit din vreme, dar poate avea nuanţe sau accente diferite, în funcţie de cine este şef al delegaţiei.

Trebuie ştiut că înaintea fiecărui summit, şefii delegaţiilor participă la întâlniri politice, în funcţie de familiile politice din care fac parte. Astfel, joi, Victor Ponta merge la reuniunea socialiştilor europeni, aşa cum multă vreme, Traian Băsescu a mers la reuniunea popularilor europeni. În aceste întâlniri se configurează şi poziţia pe care urmează să o susţină familiile politice respective. La limită, putem presupune că dacă ar fi un conflict Merkel-Hollande în summit, Victor Ponta ar merge pe susţinerea lui Hollande, iar Traian Băsescu pe cea a lui Merkel. De fapt, situaţiile sunt întotdeauna mai nuanţate, pentru că oricare şef de delegaţie va susţine în primul rând interesul României, care uneori ar putea fi în dezacord cu cel al familiei politice.