Cioloş la RFI: Reforma Politicii Agricole Comune este benefică pentru micii fermieri din România

Proiectul de reformă a Politicii Agricole Comune, denumit deja "reforma Cioloş" va intra în dezbaterea statelor membre UE şi a Parlamentului European şi va suferi fără îndoială modificări. Artizanul reformei, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a expus la RFI liniile noii Politici Agricole Comune.

Vezi aici proiectul de reformă a Politicii Agricole Comune.

Reporter: Domnule Cioloş, să vorbim pentru început despre schema de sprijin pentru micii fermieri. Ea este extrem de benefică României, explicaţi-ne de ce.

Dacian Cioloş:  Este benefică, cred, din două puncte de vedere: în primul rând, pentru că simplifică mult şi reduce volumul de muncă administrativ al agenţiilor de plăţi atunci când se fac controalele pe teren. Aceasta este benefic atât pentru agenţie, pentru stat, pentru cheltuielile legate de controale, dar şi pentru toţi beneficiarii, pentru că aceste controale pe teren vor putea fi finalizate mai rapid şi plăţile făcute la timp.

Este benefică pentru micii agricultori, pentru că nu vor mai trebui, ca în fiecare an, să se ducă să-şi depună o cerere de plată cu tot felul de documente la agenţia de plăţi, ci prin simplul fapt că au ferma respectivă mică în care lucrează, vor putea să primească această sumă forfetară anuală.

Şi mai e benefică pentru că de această măsură de plată simplificată pentru fermele mici am legat o altă măsură în programul de dezvoltare rurală, prin care un fermier mic, dacă doreşte să-şi cedeze ferma unui alt fermier pentru mărirea suprafeţei lucrate de acel fermier, cel mic va putea să-şi menţină suma respectivă şi după ce şi-a cedat ferma. O păstrează sub forma unei rente viagere sau pensionări anticipate.

În felul ăsta, nu numai că simplificăm sistemul de plată pentru fermele mici, dar îi incurajam şi pe fermierii mici care doresc să-şi cedeze ferma să o facă şi să nu fie descurajaţi de această plată la hectar să-şi cedeze terenul.

Deci cred că va fi benefică şi pentru felul cum se vor acorda plăţile directe şi pentru restructurarea fermelor mici.

Rep.: Propuneţi de asemenea şi un ajutor pentru tinerii fermieri. Explicaţi-ne şi acest aspect.

Dacian Cioloş: În primii cinci ani după instalare, dincolo de prima de instalare pe care va putea s-o primească şi din programul de dezvoltare rurală, un tânăr fermier va putea avea o plată la hectar complementară cu până la 25% din plata la hectar pentru o perioadă de cinci ani după instalare. Acest lucru îl ajută în procesul de investiţie pe care el trebuie să-l aibă în vedere la instalare şi inclusiv în facilitarea unor eventuale credite de la bancă pentru că, de multe ori, băncile consideră ca şi garanţie plăţile directe la hectar.

În felul acesta, tinerii agricultori vor fi favorizaţi.

Rep.: Marile ferme vor intra în dezbatere în UE pentru că reforma Cioloş propune o plafonare a subvenţiilor lor. România şi alte şase state membre nu sunt de acord cu aceasta. Explicaţi-ne, ce înseamna plafonarea?

Dacian Cioloş: De la o anumită sumă în sus, fermele mari nu mai pot primi subvenţii nelimitate. Dar vreau să precizez faptul că această limitare se aplică numai unei părţi din subvenţii, o treime din subvenţii care va fi legată de practici agricole favorabile mediului va fi în continuare acordată pe toată suprafaţa, pentru că agricultorii aplică pe toată suprafaţa fermei aceste măsuri. Plafonarea va fi aplicată doar pentru restul de 70% din nivelul subvenţiei pe fermă. Nivelul plafonării va fi invers proporţional şi cu numărul de lucrători din fermă…

Rep.: Deci, practic, salariile celor angajaţi se scad din venitul fermei şi ea este astfel «mai puţin mare»...

Dacian Cioloş: Da, deci salariile se adaugă la subvenţia plafonată care devine mai mare.

Însă vreau să subliniez faptul că nu este o măsură împotriva fermelor mari, ci este o măsură de transparentizare şi eficientizare a modului de utilizare a plăţilor directe. Dacă nu luăm această măsură, există riscul ca întregul buget al Politicii Agricole Comune să fie redus de către cei care consideră că banii sunt risipiţi inutil şi ineficient pe această plată nelimitată pentru fermele mari.

Fermele mari vor putea fi în continuare susţinute financiar pentru investiţii prin programul de dezvoltare rurală, prin măsurile care vizează cercetarea şi inovarea.

Banii care vor fi degajaţi din această plafonare rămân în statul membru respectiv. Deci statul membru care va aplica plafonarea nu va pierde niciun euro, ci doar va deplasa fondurile din aceste subvenţii spre programul de dezvoltare rurală. Banii vor fi folosiţi pentru investiţii, pentru modernizări, inclusiv pentru fermele mari, dar într-un mod care va fi mult mai clar, mai transparent şi mai bine ţintit.

Rep.: Apropo de dezvoltare rurală, introduceţi dumneavoastră un concept nou: "agricultura cunoaşterii"…

Dacian Cioloş: Prin acest concept de agricultură a cunoaşterii, încercăm să stimulăm agricultorii să-şi dezvolte producţia agricolă în cooperare cu sectorul de cercetare agricolă, cu consultanţa, cu partea de formare agricolă. Toate aceste domenii urmează să conlucreze şi să fie susţinute financiar pentru a conlucra în vederea rezolvării unor probleme concrete care apar pe teren în agricultură.

Prin Politica Agricolă Comună, prin bugetul specific cercetării agricole la nivel european, vom putea finanţa programe concrete de cercetare aplicată sau de inovare în ferme în care să fie implicaţi atât cercetătorii, cât şi consultanţii, cât şi sectorul de formare profesională împreună cu agricultorii sau cu organizaţiile agricole.