Coasta de Fildeş: Laurent Gbagbo nu este dispus să cedeze puterea

Chiar şi în cazul în care ar alege să plece, să ia calea exilului, Gbagbo riscă mai devreme sau mai târziu să fie prins din urmă de justiţia internaţională. Africa divizată, Naţiunile Unite prea lente, occientalii dezinteresaţi - comunitatea internaţională a fost în ultimele luni ţinta a numeroase critici penru felul în care s-a comportat cu Coasta de Fildes. Determinarea lui Barack Obama, ralierea Africii de sud şi munca din culise a Parisului au dat însă treptat roade.

Franţa, fostă putere colonială, dar mai ales Naţiunile Unite, îi cer de câteva zile cu insistenţă lui Laurent Gbagbo să plece. Totodată însă, acesta n-are voie să voiajeze. Contradicţia s-ar putea rezolva oferindu-i lui Gbagbo un permis provizoriu ca să-şi părăsească ţara. Unde să meargă însă fostul stăpân de la Abidjan? În Africa de sud, era vorba la un moment dat. Da, dar în negocierile de acum trei luni cu liderii de la Pretoria, Gbagbo s-a arătat inflexibil şi a condiţionat venirea sa de acceptarea întregii sale familii plus a unui număr impresionant de consilieri.

Discuţiile au eşuat aşadar. În plus, nimic nu-i garantează lui Gbagbo imunitatea chiar dacă s-ar refugia într-o ţară precum Africa de sud. Să nu uităm că fostul preşedinte liberian Charles Taylor, la originea unui război barbar în anii 90, s-a refugiat în 2003 în Nigeria, autorităţile locale promiţându-i imunitatea.

Sub presiunea americanilor însă, câţiva ani mai târziu Taylor a fost arestat şi transferat la Tribunalul Penal Internaţional de la Haga pentru a fi judecat pentru crimele comise în Sierra Leone. Gbagbo ştie aşadar la ce se poate aştepta, mai ales că de când a ajuns la putere, ex-preşedintele din Coasta de Fildeş este acuzat în mod regulat că va fi deferit justiţiei internaţionale pentru presupuse crime comise de forţele aflate sub autoritataea sa.

Escadroanele morţii aflate acum 6 ani sub directa îndrumare a preşedinţiei de la Abidjan ar fi fost responsabile de zeci de morţi în rândul opozanţilor. Tot aceşti oameni ar fi contribuit si la dispariţia misterioasă a colegului nostru de la RFI, jurnalistul Guy-André Kieffer.

În anii 2004-2005 escadroanele lui Gbagbo ar fi reprimat brutal şi o serie de manifestaţii anti-guvernamentale, reprimare soldată cu cel puţin 120 de morţi spune ONU, fără îndoială mai mult, afirmă observatorii avizaţi. Supliciile, torturile comise de miliţiile pro-Gbagbo de-a lungul preşedinţiei acestuia ar putea fi şi ele reţinute în persepctiva unui viitor proces.

Într-o primă instanţă, acum trei-patru luni deci, imediat după scrutinul din noiembrie, Alassane Ouattara evocase o amnistie generală pentru crimele comise în trecut. Cu trecerea timpului s-a pierdut însă răbdarea şi bunăvoinţa preşedintelui legitim al Coastei de Fildeş.

Doi dintre avocaţii francezi ai lui Ouattara au adresat deja de aproape o lună un memorandum Curţii Penale Internaţionale acuzându-l pe Laurent Gbagbo şi serviciile sale de securitate de crime împotriva umanităţii comise începând cu anul 2000.