Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Combaterea înaltei coruptii, o problemă nerezolvată complet

combaterea-inaltei-coruptii-o-problema-inca-nerezolvata-complet.jpg

Raportul CE pe justitie urmează a fi publicat luna aceasta.

Raportul intermediar al Comisiei Europene pentru 2012 privind reforma justitiei si combaterea coruptiei în România este aproape gata, el urmează a fi publicat pe 7 sau 8 februarie. Proiectul documentului arată însă o situație destul de îmbucurătoare, desi unele neajunsuri sunt încă semnalate, mai ales privind combaterea înaltei coruptii.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan

Înalta coruptie

 

Adesea, procesele de înaltă coruptie se soldează cu pedepse minime, iar peste jumătate din condamnări sunt cu suspendare. Iată nota cea mai critică din proiectul documentului.

 

DNA si ANI sunt lăudate

 

DNA îsi continuă asa-numitul ”track-record”, adică activitatea de o manieră corectă, iar în 2011 s-a observat o crestere a numărului de puneri sub acuzare, decizii ale curtii si condamnări. Aici urmează un pasaj interesant despre achizitiile publice, unde au existat cinci condamnări, iar în domeniul proastei gestiuni a fondurilor comunitare au fost remarcate cinci condamnări finale si patru în curs de finalizare.

Comisia Europeană spune că ”numărul relativ mic de condamnări în domeniul fraudelor în achizitiile publice nu reflectă importanta problemei”, care este cu mult mai mare, de fapt. Aici există eforturi de făcut pentru a ameliora eficienta procedurilor penale.

Apoi, ANI a fost înzestrată cu un buget adecvat si cu resurse, asa că pe noi baze legale, din 2010, agentia se afirmă. Câteva cifre: ANI a identificat 18 cazuri pentru un total de averi de 5,7 milioane de euro pontential neexplicate si 23 de cazuri administrative prezentând un conflict de interese.

Urmarea care a fost dată acestor sesizări este din păcate nu mereu cea asteptată. Au fost per total mai multe confiscări de avere, o desfacere a contractului de muncă si câteva demisii. Dar felul inconsecvent si întârzierile apărute în urmările sesizărilor ANI fac ca rolul descurajant al activitătii agentiei să fie diminuat.

În fine, ANI a fost din nou atacată de unele ”forte politice care au încercat să-i diminueze independenta politică si legală”, dar ”numirea viitoare a unui presedinte al agentiei ar trebui să-i aducă acesteia stabilitatea si integritatea dorită”, crede Comisia Europeană.

România se dotează acum cu o nouă Strategie Anticoruptie, iar Comisia Europeană încurajează Parlamentul român să o adopte, ea fiind deja validată de experti. Adoptarea sa de către Parlament ”ar fi un semnal pozitiv important”, crede Comisia Europeană.

 

Reforma Justitiei

 

Reforma justitiei îsi urmează cursul. Codul Civil a intrat în vigoare în octombrie 2011, cel de Procedura Civilă este asteptat pentru luna iunie, iar cele penale pentru anul viitor... aici sunt cerute unele eforturi. Există însă mai departe o problemă de încredere a opiniei publice în aparatul justitiei. ”CSM a adoptat în noiembrie anul trecut o strategie si un plan de actiune, pentru a garanta integritatea aparatului judiciar”. Cu toate acestea, Comisia Europeană afirmă că unele investigatii recente care s-au derulat în sectorul magistratilor au sporit neîncrederea existentă în CSM. Una dintre investigatiile acestea disciplinare nu s-a soldat cu demiterea unui judecător, investigatia a fost de fapt întreruptă. Aceasta arată că CSM nu este încă în măsură să se confrunte cu cazuri dificile, arată Comisia, care este nevoită să constate că în acest domeniu, România nu a urmat recomandările Bruxelles-ului.

Printre altele, se mai spune si că ”numirile petrecute la Înalta Curte de Casatie si Justitie în august 2011 au atras după ele critici legate de lipsa de transarentă si de obiectivitate”.

 

Monitorizarea poate fi oprită în iulie 2012?

 

În vară va fi făcut un bilant al celor cinci ani de monitorizare, când România speră să scape de această tinichea agătată de coadă, monitorizarea, care îi conferă un statut inferior în UE, în comparatie cu alte state membre.

Problema este, pragmatic vorbind si în teorie, că pe de-o parte, într-adevăr în România se fac progrese, dar nu sunt încă dovedite a fi  durabile si ireversibile, pentru a justifica oprirea monitorizării. Pe de altă parte, România este si va fi mereu judecată doar împreună cu Bulgaria, iar anul acesta din nou Bulgaria are un raport negativ, în care lupta împotriva crimei organizate este prezentată drept insufcientă.

Practic vorbind, însă, în 2013 Croatia va adera la UE, iar ea, în ciuda problemelor avute cu justitia si coruptia, nu are această monitorizare. Trebuie văzut dacă politic vorbind, este oportun ca un nou stat membru în 2013, dar cu probleme, să fie liber, iar două state membre, cu o vechime de sase ani în UE să fie în continuare monitorizate.

Pe acest criteriu si doar pe acesta, mecanismul de monitorizare ar putea fi ridicat în vară, urmând ca România si Bulgaria să continue a fi observate prin strategia UE de monitorizare a coruptiei în toate statele membre. Această strategie nu există încă, dar Comisia Europeană se străduieste să obtină acordul marilor capitale, pentru a o adopta si aplica, probabil cândva după 2013.

Mihaela Gherghişan, Bruxelles, în dialog cu Andreea Orosz