Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Comemorarea pogromului în Germania, umbrită de polemici

pogrom-20101109192335.gif

Noaptea de cristal, 9-10 noiembrie. Foto: www.isurvived.org

Pentru Germania ziua de 9 noiembrie are o dublă semnificaţie: căderea Zidului Berlinului în urmă cu 21 de ani, motiv de bucurie dar şi de tristeţe pentru că în urmă cu 72 de ani avea loc pogromul nazist contra evreilor "Noaptea de cristal". Comemorarea pogromului a fost însă umbrită de polemici, transmite corespondentul RFI la Berlin, William Totok.

Preşedintele Republicii Federale Germania, Christian Wulff a calificat ziua căderii Zidului din Berlin drept cea mai fericită dată din istoria Germaniei.

Nimeni nu şi-a putut imagina ceea ce s-a întîmplat în urmă cu 21 de ani, fără vărsare de sînge, a spus marţi şeful statului în cursul unei vizite în landul federal răsăritean Brandenburg.

În acelaşi context Wulff a amintit şi de tragicele întîmplări care au avut loc în urmă cu 72 de ani, pe data de 9 noiembrie 1938. Această zi a intrat în istorie sub denumirea „Noaptea de cristal“. La iniţiativa ministrului Goebbels au fost incendiate numeroase sinagogi, au fost devastate prăvăliile şi locuinţele unor evrei.

Mulţi evrei au fost ucişi, alţii fuseseră internaţi în lagărele de concentrare. Pogromul din 1938 este considerat drept începutul persecuţiilor sistematice ale evreilor din Germania şi începutul Holocaustului - cu milioane de victime în toată Europa.

Tocmai această dublă semnificaţie a zilei de 9 noiembrie conferă acestor aniversări o dimensiune aparte în istoria Germaniei şi în istoria zbuciumată a Europei secolului XX.

Comemorarea pogromului care a avut loc la Frankfurt pe Main, într-un loc emblematic al democraţiei germane, în biserica Sf. Pavel, a revoluţionarilor paşoptişti, a fost umbrită de polemica izbucnită între reprezentanţii Consiliului central al evreilor din Germania şi organizatorii festivităţilor.

Salomon Korn de la organizaţia evreilor a declarat că va părăsi festivitatea în semn de protest dacă invitatul francez de origine evreiască, politologul Alfred Grosser va critica politica Israelului în cuvîntarea pe care urmează s-o rostească la Frankfurt.

„Grosser critică Israelul într-un mod obsesiv şi unilateral. El amalgamează evreii şi israelienii, fără a diferenţia. El creează impresia cum că toţi evreii din lume ar fi israelieni şi că toţi israelienii ar fi evrei, ceea ce nu corespunde realităţii“, a spus Korn.

Într-un interviu acordat tot postului naţional de radio din Germania, Alfred Grosser a respins aceste critici, susţinînd că reprezentanţii Consiliului central al evreilor din Germania refuză orice dialog cu el şi că ei nici măcar nu i-au citit cartea, intitulată "Von Auschwitz nach Jerusalem" („De la Auschwitz la Ierusalim“)

„Regret faptul că nu are loc nicio dezbatere, ci, în permanenţă, se lansează doar calomnii. Ceva similar se întîmplă şi în Franţa“, a spus Grosser în interviul citat.

La Berlin au participat numeroşi politicieni şi ex-disidenţi est-germani la comemorarea victimelor fostului regim comunist din partea de răsărit a ţării. Ziua căderii Zidului din Berlin, la 9 noiembrie 1989, a fost momentul ce a marcat începutul sfîrşitului pentru Republica Democrată Germană.

Totodată marchează şi începutul revoluţiei paşnice din Germania comunistă. Nomenclatura de partid şi de stat în frunte cu liderul comunist Erich Honecker a încercat cu disperare să salveze regimul.

Plin de siguranţă Honecker însuşi a mai declarat la începutul anului 1989 că zidul despărţitor va fi menţinut încă o sută de ani.

Germania a propus ca, începînd cu acest an, să se inaugureze o nouă tradiţie privind viziunea Europei unificate. Începutul îl va face în această seară preşedintele Consiliului Uniunii Europene, van Rompuy.

La Muzeul Pergamon din Berlin politicianul belgian van Rompuy va ţine o cuvîntare în care îşi va expune propriile păreri legate de viitorul vechiului continent.

De acum înainte pe data de 9 noiembrie urmează a fi ţinute anual astfel de discursuri de către personalităţi politice şi culturale din diferite ţări europene.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok