Comunitatea internaţională sporeşte presiunile asupra Siriei

masacru.jpg

Comunitatea internaţională sporeşte presiunile asupra Siriei

Cancelariile occidentale dar şi Rusia îşi accetuează presiunile asupra regimului de la Damasc. Preşedinţia franceză a denunţat "nebunia ucigătoare a regimului al-Assad" după masacrul de vineri, de la Houla. Comunicatul lui François Hollande vine după ce preşedintele Franţei a avut o convorbire telefonică cu premeirul britanic David Cameron. Cei doi lideri şi-au propus să sporească presiunea  asupra regimului sirian.

La Damasc a sosit luni Kofi Annan, mediatorul ONU şi al Ligii Arabe. El s-a arătat "oripilat" de masacrul de la Houla care clatină şi mai mult planul său de pace în această regiune.

Masacrul de la Houla, soldat cu 108 morţi printre care numeroşi copii şi femei - "este un act inadmisibil cu consecinţe profunde" a declarat Kofi Annan la sosirea în Damasc. E vorba de a doua vizită în Siria a mediatorului ONU  de când a intrat în vigoare un aşa-zis armistiţiu pe 12 aprilie, acord ce a fost  încălcat practic zilnic de atunci şi până azi.

O dovadă suplimentară că armistiţiul lui Annan este ignorat de autorităţile de la Damasc este bilanţul înregistrat duminică - 87 de morţi  - unul dintre cele mai grele din 12 aprilie încoace. Comunitatea internaţională este şi ea tot mai mult ţinta criticilor manifestaţiilor cotidiene din Siria.

"ONU ne omoară" se putea astfel citi pe una din pancarte, o furie îndreptată împotriva lipsei de reacţie a occidentului. Consiliul de securitate ONU a cerut din nou Damascului să nu mai folosească arme grele şi şi-a reafirmat sprijinul în favoarea eforturilor depuse de emisarul Kofi Annan.

Rezolvarea crizei trece însă tot mai mult printr-o schimbare de atitudine a aliaţilor Siriei iar aici lucrurile par a se schimba uşor. Astfel, Rusia s-a alăturat celorlalţi 14 parteneri din Consiliul de securitate dar a estimat apoi că ambele părţi - adică şi regimul şi rebelii - ar fi implicaţi în masacrul de la Houla.

Moscova a cerut de asemenea comunităţii internaţionale să nu mai caute să obţină căderea regimului al-Assad ci să facă aşa cum face ea şi anume să sprijine punerea în practică a planului Annan. Anumite ţări străine ar face jocul beligeranţilor, adică ar favoriza spirala violenţei, spun ruşii.

Putem deci deduce că Moscova se distanţează puţin de al-Assad dar refuză mai departe schimbarea regimului de la Damasc. China, un alt aliat de bază al Siriei în Consiliul de securitate ONU, a condamnat şi ea "omorurile crude" comise la Houla dar nu a pus direct în cauză regimul lui Bashar al-Assad.

Unii observatori văd în votul Rusiei în favoarea rezoluţiei ONU o cotitură în criza siriană, poate o terminare a sângerosului conflict care a făcut de mai bine de un an 13 mii de morţi. Unii analişti afirmă că administraţia Obama ar fi propus Moscovei să negocieze plecarea de la putere a lui al-Assad dar Rusia să-şi păstreze mai departe interesele în această ţară.

Ziarul New York Times este la originea acestor revelaţii. Se spune că Washingtonul ar fi propus Rusiei un plan de ieşire din criză care să implice şi plecarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad. Cadrele din partidul Baas ar păstra însă puterea, mai prevede acest plan care se aseamănă foarte mult cu "soluţia yemenită".

În Yemen, la iniţiativa Arabiei Saudite, preşedintele Saleh şi-a negociat plecarea de la putere lăsându-şi vice-preşedintele în fruntea ţării. Acest plan aplicat Siriei ar fi fost primit cu mare atenţie la Moscova, afirmă New York Times. Detaliile au fost negociate acum trei săptămâni la Moscova de consilierii lui Barack Obama cu noul preşedinte rus Vladimir Putin. Dmitri Medvedev s-ar fi arătat apoi "receptiv" la acest plan cu ocazia abordării sale la recentul summit G8.

Odată puse aceste prime jaloane diplomatice, chestiunea ar putea fi abordatà direct de Obama cu Putin cu ocazia apropiatei lor reuniuni bilaterale la vârf programată luna viitoare. O răsturnare de poziţie a Rusiei ar fi nesperată, mai ales că Siria lui Bashar al-Assad reprezintă ultimul aliat al Rusiei în Orientul Apropiat şi ultimul loc unde ruşii mai au o bază militară în afara graniţelor ţării.