Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cât a costat reunificarea Germaniei

Cât a costat reunificarea Germaniei, sărbătorită luni, 9 noiembrie, la exact 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului? Iată şi răspunsul: peste 1 500 de miliarde de euro, dupa unele surse, 1300 de miliarde dupa altele. Rezultatele obţinute justifică o asemenea investiţie? Părerile sunt, ca întotdeauna, împarţite. Mai mult de 1 300 de miliarde de euro, acesta ar fi totalul sumelor transferate către landurile din estul Germaniei din 1991 şi până în prezent, conform unui studiu al Institutului de Conjunctură din Halle.

Cât a costat reunificarea Germaniei, sărbătorită luni, 9 noiembrie, la exact 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului? Iată şi răspunsul: peste 1 500 de miliarde de euro, dupa unele surse, 1300 de miliarde dupa altele. Rezultatele obţinute justifică o asemenea investiţie? Părerile sunt, ca întotdeauna, împarţite.

Mai mult de 1 300 de miliarde de euro, acesta ar fi totalul sumelor transferate către landurile din estul Germaniei din 1991 şi până în prezent, conform unui studiu al Institutului de Conjunctură din Halle.

Suma pare astronomică, şi este, neîndoielnic enormă, dar e necesar să reamintim că planurile de susţinere a băncilor au totalizat mai multe sute de miliarde, în doar câteva luni şi nu pe o durată de aproape două decenii.

Pe de altă parte, suma respectivă reprezintă un semestru din PIB al Germaniei. Un semestru contra a două decenii. Şase luni de prosperitate "sacrificate" pentru a repune pe linia de plutire o economie sleită după patru decenii şi jumătate de cincinale glorioase, nu e totuşi prea mult.

Momentul aniversar este şi unul de bilanţ. Rezultatele obţinute justifică o asemenea investiţie?Împotriva tuturor celor care sunt tentaţi să vadă jumătatea goală a paharului, răspunsul este Da, fără nici o reţinere. În 1989, după o retorică binecunoscută în estul continentului, a triumfalismului vid, argumentat cu cifre trucate, liderul RDG de atunci se lăuda că ţara sa se situa printre primele zece puteri industriale ale lumii. Căderea zidului şi prăbuşirea sistemului a adus la vedere o altă realitate a economiei planificate şi introducerea mărcii vest-germane la paritate cu moneda RDG a dus la prăbuşirea acesteia din urmă în câteva luni.

Producţia industrială cu care se mândrea Estul, nu reprezenta în 1990 decât 3,5 la sută din producţia totală a ţării. Astăzi ea a urcat la 10 la sută. PIB care în landurile din Est nu era decât o treime din cel din Vest, a făcut în ultimii 20 de ani un salt spectaculos, pentru a se situa astăzi la 70 la sută.

Estul va ajunge din urmă Vestul în anul 2021, adică la trei decenii după prăbuşirea comunismului. Germanii din Est par să nu aprecieze efortul financiar şi economic al fraţilor din Vest, dar situaţia lor ne obligă să ne întrebăm de câte decenii vor avea nevoie celelalte ţări din Est care nu au avut norocul unor rude bogate? Pentru cei care mai aveau îndoieli, situaţia economică a celor două Germanii demonstrează dezastrul reprezentat de comunism doar în acest domeniu al economiei.

Actualul "pact de solidaritate", al doilea în ultimii 20 de ani dintre Vestul si Estul Germaniei, expiră în 2019, şi, sunt de părere specialiştii, nu va mai fi nevoie de un al treilea. Suntem aşadar obligaţi să constatăm că în calculele şi în proiectele economice continuă să fie vorba de două Germanii. Nu e de mirare atunci că în ciuda reunificării, zidul despărţitor continuă să existe în spirite, atât la Est cât şi la Vest.

Deocamdată.

Istoria nu s-a oprit, cum au crezut unii profeţi, altfel respectabili. Istoria e în plină desfăşurare, chiar dacă ici-colo nostalgicii mai trag semnalul de alarmă, oprind garnitura în plin câmp. Dar numai pentru câteva clipe.