Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Creaţia şi reconcilierea în Balcani

balcani.jpg

Creaţia şi reconcilierea în Balcani

În prezenţa preşedinţilor a sapte state din sud-estul Europei , la Kostolac în Serbia joi şi vineri are loc o consfătuire pe o temă mai puţin politică. Este vorba despre  rolul reconciliator al creaţiei. Coorganizatorii dezbaterilor sunt UNESCO şi Cosiliul Europei. Experţii în problemele Balcanilor sunt unanim de părere  că toate naţionalismele  şi tot răul din această zonă împovărată de istorie au început în sfera spirituală.

Corespondentul RFI la Belgrad, Petar Tomic

Aşa de pildă a început şi destrămarea Iugoslaviei. Mai întâi s-au stins, rând pe rând, festivalurile care se numeau iugoslave şi în locul lor se organizau manifestaţii republicane. Scriitorii au început să glorifice operele care abordau teme naţionale sau istorice şi în care, pentru nefericirea naţională ,se inveninau popoarele vecine. Nationaliştii bulgari de exemplu ani în şir au contestat limba şi creaţia macedoniană, tratând-o ca zona apuseană a Bulgariei.

Fenomene de acest fel există şi astăzi în Muntenegru. Autorităţile recunosc ca limbă oficială doar varianta muntenegreană a limbii sârbe, deşi este vorbită de populaţia minoritară.

Polemica legată de studierea limbii materne în scoli pune sub semnul întrebării începutul anului şcolar.

La masa rotundă de la Belgrad, care precede summitului, vorbitorii au constatat că demolarea entităţii iugoslave a dus la închistarea creaţiei în hotarele naţionale. Consecinţele sunt catastrofale atât pentru oamenii de creaţie cât şi pentru cultura fiecărui stat independent. Tirajele cărţilor sunt de cel mult o mie de exemplare, muzica şi pictura aproape că nu au piaţă de desfacere. Lipsa concurenţei, a schimbului de idei,  face ca nivelul calităţii creaţiei să fie inferior valorilor europene.

Cel de al 9-lea summit de la Kostolac se desfăşoară în poligonul arheologic al  fostului oraş roman Viminatium din secolul întâi al erei noastre.

Atmosfera inspiră şi la discuţii legate de moştenirea culturală în sud-estul Europei care, de asemenea, este mărul discordiei între ţările din zonă. Mănăstirile şi bisericile ortodoxe din Kosovo sunt astăzi în dublu pericol : să fie distruse şi jefuite de extremişti şi în acelaşi timp să fie trecute în moştenirea noului stat kosovar şi aceasta nu ca monumente sârbeşti sau ortodoxe, ci ca patrimoniu albanezo-bizantin.

Pe marginea summitului au loc întrevederi bilaterale consacrate situaţiei actuale în Kosovo, reluării dialogului dintre Belgrad şi Priştina şi depăşirii embargoului  economic impus de guvernul Serbiei şi Bosniei şi Hertegovinei.

Petar Tomic, Belgrad: Creaţia şi reconcilierea în Balcani