Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Credit FMI pentru Ungaria

200810-7612.jpg

Credit FMI pentru Ungaria

După anunţarea acordului dintre Budapesta şi Fondul Monetar Internaţional, atât cursul monedei naţionale, forintul, cât şi cotaţiile bursei de valori au început să crească, după ce au cunoscut o depreciere fără precedent în ultimele două săptămâni.

După anunţarea acordului dintre Budapesta şi Fondul Monetar Internaţional, atât cursul monedei naţionale, forintul, cât şi cotaţiile bursei de valori au început să crească, după ce au cunoscut o depreciere fără precedent în ultimele două săptămâni, depăşind cu mult pe cele de pe celelalte pieţe central-europene.

Acordul convenit între Ungaria şi FMI vizează un credit stand by de circa 10 miliarde euro, pentru care Budapesta se angajează la o nouă reducere a cheltuielilor publice de circa 1,2 miliarde euro. Guvernul doreşte să economisească această sumă prin îngheţarea în 2009 a salariilor şi pensiilor la nivelul anului anterior, precum şi prin suspendarea celui de-al 13 salariu şi reducerea pensiilor celei de-a 13 -a luni. Premierul Gyurcsány a declarat că astfel deficitul bugetar va pute fi redus la 2,6 %.

Criza financiară a lovit din plin Ungaria: cursul monedei naţionale şi indicele bursei de valori au scăzut dramatic, şi, ceea ce este şi mai grav, obligaţiunile de stat - din care se finanţează cheltuielile şi datoriile statului - brusc nu şi-au mai găsit cumpărători, în pofida ridicării dramatice a dobânzii forintului cu 3 % de către Banca Naţională Ungară şi a ajutorului de 5 miliarde euro acordat de către Banca Centrală Europeană.

Situaţia a devenit critică, presa internaţională vorbea de o a doua Islandă. Retragerea investitorilor de pe piaţa ungară în situaţie de criză planetară a lichidităţilor a fost determinată de importantul deficit public al finanţelor ţării, de îndatorarea externă considerabilă, de volumul mare al creditelor în euro, franci elveţieni şi yeni japonezi contractate de populaţie şi întreprinderi.

Ungaria a trăit ani de zile peste resursele furnizate de economia sa, punctul culminant al exploziei cheltuielilor publice fiind constituit de deficitul-record din 2006 de aproape 10%, datorat în mare parte majorării cu 50 la sută a salariilor sectorului public.

Budapesta; László Bihari

29/10/2008; (12h25)