Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cristian Diaconescu: Miniştrii de externe ai UE ar putea constata inutilitatea clauzei de salvgardare

Într-un interviu pentru RFI România, şeful diplomaţiei române spune că miniştrii de externe din Uniunea Europeană ar putea constata “inutilitatea” clauzei de salvgardare, sub ameninţarea căreia se află România de la aderarea la UE din 2007. Decizia ar putea fi luată la Consiliul miniştrilor de externe care va avea loc la Bruxelles în zilele de 14 şi 15 septembrie. Pentru România acest lucru ar însemna continuarea mecanismului de monitorizare şi verificare, dar riscul aplicării de sancţiuni ar fi redus. Cristian Diaconescu mai spune că România este în grafic în ceea ce priveşte procedurile de aderare la Spaţiul Schengen şi comentează şi recentul incident diplomatic dintre România şi Olanda.

Într-un interviu pentru RFI România, şeful diplomaţiei române spune că miniştrii de externe din Uniunea Europeană ar putea constata “inutilitatea” clauzei de salvgardare, sub ameninţarea căreia se află România de la aderarea la UE din 2007. Decizia ar putea fi luată la Consiliul miniştrilor de externe care va avea loc la Bruxelles în zilele de 14 şi 15 septembrie. Pentru România acest lucru ar însemna continuarea mecanismului de monitorizare şi verificare, dar fără posibilitatea aplicării unor sancţiuni. Cristian Diaconescu mai spune că România este în grafic în ceea ce priveşte procedurile de aderare la Spaţiul Schengen şi comentează şi recentul incident diplomatic dintre România şi Olanda.

Rep : A existat un incident diplomatic săptamina trecută intre Romania si Olanda. Aveati o vizită programată pe care ati anulat-o initial, din cauza unui raport critic la adresa Romaniei, după care ati efectuat-o totusi. Ce s-a intimplat, de fapt ?

C.D. : În primul rând vreau să vă spun o chestiune de principiu, care e din ce în ce mai prezentă în zona relaţiilor bilaterale, chiar şi în rândul partenerilor europeni. E vorba de un tot mai pregnant spirit de competiţie pe fundalul unei crize economice destul de serioase cu care absolut toate statele europene se confruntă în acest moment. Structura guvernamentală olandeză s-a pronunţat, după cum bine se ştie. Ea a exprimat o serie de preocupări privind funcţionarea sistemului judiciar în România înainte de vizita mea la Haga cu toate că această vizită avea drept scop tocmai clarificarea acestor aspecte. E o formă de politică a faptului împlinit care, în opinia noastră, nu îşi are locul între prieteni.

Cu toatea acestea, ca rezultat al consultărilor cu partenerii olandezi pe care - o spun foarte clar- îi respectăm în mod deosebit, am ales varianta de a merge la Haga şi de a discuta direct cu Parlamentul olandez în încercarea de a clarifica propunerile guvernului olandez vizând sancţionarea României. Fondul problemei acesta este. Dincolo de concluziile raportului de ţară şi dincolo de opţiunile deja exprimate din partea statelor europene, s-a pus în discutie blocarea accesului României la fonduri europene, la fondurile privind acordul Schengen precum şi posibilitatea de a se reduce o serie de programe financiare treptat în perioada următoare exact în momentul în care aceste aspecte se discută din perspectiva bugetului Uniunii Europene.

Aceste domenii urmau să fie angajate în domeniul bilateral. Evident, ne-a mirat gestul reprezentanţilor guvernului olandez prin care anulau practic fondul acestei discuţii.

Cu toate acestea discuţia in Parlamentul Olandez a fost foarte bună. Demersul a avut succes atîta vreme cât poziţia Olandei s-a alăturat poziţiei celorlalte state europene în ceea ce priveşte sprijinirea ideii ca mecanismul de verificare să continue, dar să fie înlaturată posibilitatea sancţionarii României pe acest fundal.

Rep : Au existat scuze din partea României, din partea Dvs, pentru Olandezi, pentru acest incident, asa cum a spus ministrul olandez de Externe ?

C.D. : Acesta e ca în bancul cu Volga, la Moscova, care era de fapt bicicletă şi care nu a fost luată, ci a fost dată. Am discutat cu partenerii noştri, inclusiv cu ministrul de externe olandez, aspectele legate de circumstanţele în care cei trei miniştri din guvern au transmis Parlamentului înainte de dialogul cu noi o anumită propunere. Nu s-a pus problema decât de a înţelege fiecare exact care sunt procedurile de urmat în ţara respectivă în legatură cu chestiunile legate de mecanismul de control şi verificare. Nu se pune problema în aceşti termeni, dar mi se pare neelegant să faci referire - chiar trunchiat şi denaturat- la o discutie care e confidenţială, chiar prin natura sa. În nici un caz eu nu voi prezenta o serie de elemente care ar pune într-o altă lumină dialogul cu partenerul olandez. Lucrurile sunt încheiate, din acest punct de vedere. Relaţia cu Olanda este încurajatoare şi va merge înainte.

Rep : Revenind la fondul problemei, credeţi că România va îndeplini criteriile şi va adera la Spaţiul Schengen aşa cum îşi doreşte, în 2011 ?

C.D. : Deocamdată atât din punct de vedere al activităţii Ministerului de Interne, al Ministerului Justiţiei sau al celui de Externe ne aflăm în grafic. Este o afirmaţie pe care nu o fac numai eu, ci şi ceilalţi parteneri europeni. România este în grafic şi credem că 2011 este o ţintă normală. In acelaşi timp suntem în plin proces de dialog pentru a contura la Consiliul European din 14 – 15 septembrie o poziţie clară a statelor europene în ceea ce priveşte inutilitatea, aş putea spune, a clauzei de salvgardare. Nu este o decizie luată, anunţ însa că este foarte posibilă, ne apropiem de o variantă pozitivă din această perspectivă.

Rep : Inutilitatea clauzei de salvgardare, asta înseamna renunţarea la ea ?

C.D. : După cum ştiţi, după trei ani de la implementarea acestei decizii politice a Uniunii Europene, clauza expiră în acest an. Nu există temei pentru prelungirea ei. Aşa cum şi Olanda a susţinut până la urmă, concluziile consiliului din 15 – 16 septembrie vor merge în această direcţie, din evaluările noastre.

Rep : Într-un interviu acordat RFI de ambasadorul Franţei, acesta s-a referit la postul de comisar european pe care îl vizează România. El a spus că Franţa susţine România în demersul său dar că Bucureştiul are nevoie şi de alţi aliaţi. Ce faceţi pentru a aduna cât mai multe voturi de partea Dvs ?

C.D. : Din perspectiva pe care ambasadorul Franţei la Bucureşti a subliniat-o corect am dorit să avem cât se poate de repede atât numele, cât şi mandatul pe care România doreşte să le susţină în ceea ce priveşte comisarul european. Ne dorim cu toţii un mandat de substanţă, dar pentru acest lucru trebuie să muncim serios şi mai ales să intensificăm dialogul diplomatic pe toate palierele posibile. Mă bucur ca s-a conturat un consens în cadrul coaliţiei de guvernare. Atât mandatul, cât şi numele persoanei au fost discutate şi omologate cu această ocazie. Sper că şi guvernul va face un gest similar pentru că avem nevoie de un sprijin clar politic la Bucureşti pentru a putea promova o candidatură în plan internaţional. Vreau să spun că din punctul meu de vedere, cu cât mai repede România se arată solidară şi coerentă în ceea priveşte propunerea pentru comisar european, cu atât sperăm să obţinem un rezultat mai bun. Din tatonările pe care le-am desfaşurat până acum, vreau să vă spun că sunt prudent-optimist.

Ministrul de externe, Cristian Diaconescu