Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Criza ostaticilor din Algeria continuă, românul ar fi scăpat

algeria.jpg

ostatici algeria, interventie mali,

Criza ostaticilor din Algeria nu s-a terminat încă. Deşi agenţia de presă algeriană susţine că acţiunea în forţă a armatei algeriene s-a încheiat, premierul britanic David Cameron a anunţat că operaţiunea continuă şi că Regatul Unit trebuie să fie pregătit pentru şi mai multe veşti proaste. Nu există încă nici un bilanţ oficial până la această oră. Agenţiile internaţionale relatează însă că 30 de ostatici străini ar fi fost ucişi, 22 sunt încă dispăruţi.

Bilanţul neoficial e sângeros: 30 de ostatici ucişi, potrivit Reuters, care citează surse din serviciile de securitate algeriene. Armata algeriană, care încercuise exploatarea de gaze încă de miercuri, a lansat ieri două atacuri în forţă pentru a prelua controlul. Nu se ştie exact câţi dintre ostaticii străini au murit sub focurile lansate din elicopterele militare şi câţi au fost poate ucişi ulterior de islamiştii care îi ţineau captivi. Însă un ostatic irlandez care a reuşit să scape, Stephen McFaul, a povestit că răpitorii încercau să mute ostaticii către o altă clădire din complet, în maşini de teren, când militarii algerieni au început să tragă în aceste maşini. Patru maşini din cinci au fost complet distruse. Ce se mai ştie este că în complex se mai află încă un grup de terorişti şi şapte ostatici şi că în orele ce vor urma, vor interveni probabil forţele speciale algeriene. De soarta celor 22 de străini încă lipsă la apel nu se ştie nimic. Dintre cei dispăruţi, se bănuieşte că 14 ar fi japonezi şi 8 norvegieni, scrie tot Reuters. Autorităţile de la Bucureşti nu au mai oferit nicio informaţie de ieri despre soarta românului.
Însă potrivit AFP, românul s-ar afla în siguranţă. AFP citează compania niponă JGC, care operează la site-ul petrolier vizat de islamişti, iar românul ar fi fost angajat al acestei companii.

Precizări algeriene

Ministrul algerian al Comunicaţiilor, Mohamed Said, a anunţat că operaţiunea a permis “eliberarea, până în prezent, a mai multor ostatici algerieni şi străini”, fără să ofere un număr. El s-a limitat să precizeze că un “număr important de ostatici au fost eliberaţi şi din păcate câţiva sunt morţi şi răniţi”. Presa internaţională comentează însă că se poate spune cu greu că armata i-a eliberat. E mai corect spus că au scăpat ei înşişi de răpitori, fugind. Mai trebuie spus că majoritatea ostaticilor algerieni au scăpat. Dar asta pentru că de la bun început islamiştii din Brigada Al-Mouthalimin le-au acordat mai multă libertate. I-au separat de occidentali. Potrivit unor martori, jihadiştii au explicat că nu sunt interesaţi de musulmani, ci doar de “infideli”.

Operaţiunea în forţă, criticată

Statele Unite au criticat Algerul pentru că nu le-a informat asupra lansării acestei operaţiuni şi aşteaptă încă explicaţii. Japonia l-a convocat pe ambasadorul algerian la Tokyo pentru a da explicaţii. Încă de ieri, premierul japonez Shinzo Abe l-a sunat pe omologul său algerian pentru a protesta şi a-i cere imediat oprirea operaţiunii. De la Bucureşti, fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, spune că nu a fost “cea mai înţeleaptă opţiune din parta Algeriei”.

Şi şeful guvernului de la Londra a criticat cumva, voalat, Algeria. A explicat că “ar fi preferat că Algeria să-l consulte înainte de raid”. Apoi, i-a îndemnat pe britanici să se aştepte la şi mai multe veşti proaste. Din cauza crizei ostaticilor, David Cameron şi-a amânat discursul extrem de aşteptat asupra viitorului statut al Marii Britanii în Uniunea Europeană.

Companiile îşi retrag angajaţii

Deşi autorităţile algeriene au încercat prin acţiunea militară în forţă tocmai să dea un semnal că exploatările de pe teritoriul său sunt sigure, nu scapă de ceea ce se temeau. British Petroleum îşi va retrage personalul neesenţial. BP a anunţat că sute de angajaţi ai companiilor străine ce activează în Algeria au fost deja repatriaţi. Norvegienii de la Statoil, o altă companie care exploata zăcământul de gaze de la In Amenas au anunţat că şi-au repatriat angajaţii, mai puţin cei 12 care au fost luaţi ostatici. Guvernul de la Oslo a anunţat că va trimite specialişti pentru o mai bună cooperare cu algerienii.
Companiile franceze prezente în Algeria şi-au sporit nivelul de securitate, dar nu se vor retrage, deocamdată. Agenţia Reuters comentează că modul de acţiune a forţelor algeriene ridică semne de întrebare asupra abilităţii Algeriei de a-şi proteja resursele energetice vitale. Algeria e membră a organizaţiei statelor exportatoare de petrol, OPEC. Criza riscă însă să ducă şi la o deteriorare a relaţiilor diplomatice cu statele occidentale.