Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cursa prezidenţială în Germania: Klarsfeld vs. Gauck

Beate Klarsfeld, vânătoarea de nazişti, considerată de preşedintele Sarkozy drept o „întruchipare a dreptăţii”, a rămas pentru mulţi germani, din cauza unei palme trase cancelarului Kiesinger, în 1968, un soi de persona non grata. Partidul Stângii a desemnat-o acum ca viitor candidat la funcţia de preşedinte. Candidatul celorlalte partide parlamentare este fostul preot lutheran Joachim Gauck.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok:

Adunarea Federală va decide pe data de 18 martie cine va fi viitorul preşedinte al Germaniei. Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a Angelei Merkel a fost nevoită să accepte candidatura lui Joachim Gauck, propus de către celelalte partide parlamentare: Partidul Social-Democrat (SPD), de Partidul Ecologist (Bündnis 90/Die Grünen) şi de partenerul la guvernare al creştin-democraţilor, Partidul Liberal (FDP). Fostul Director al Oficiului Federal pentru administrarea arhivelor fostei securităţi est-germane, Stasi, însă nu se bucură de sprijinul post-comuniştilor din Partidul Stângii (Die Linke). Între timp au semnalat şi câţiva deputaţi care aparţin altor partide că nu-l vor vota pe Gauck. În pofida acestor reticenţe, există numărul necesar de voturi pentru alegerea viitorului preşedinte. Surprize neprevăzute sunt excluse din start.

William Totok - Cursa prezidenţială în Germania: Klarsfeld vs. Gauck

AscultăDownload

O surpriză este totuşi, desemnarea unui contracandidat de către Partidul Stângii. Şi nu este vorba despre un contracandidat oarecare, ci despre o personalitate binecunoscută, cu o reputaţie impecabilă şi mai ales cu o biografie care justifică desemnarea. Este vorba despre jurnalista Beate Klarsfeld, în vârstă de 73 de ani, cunoscută ca o „vânătoare de nazişti”. Klarsfeld, care are cetăţenia germană, domiciliază la Paris. Ea l-a identificat, de pildă, pe criminalul nazist Klaus Barbie, şi a contribuit astfel la expulzarea din Bolivia a fostului şef al Gestapo-ului din Lyon. Ulterior, Barbie a fost condamnat în Franţa pentru crimele săvârşite.

Cea mai spectaculoasă acţiune în care a fost implicată Beate Klarsfeld s-a consumat în noiembrie 1968, în Berlinul Occidental, unde se desfăşura congresul Uniunii-Creştin-Democrate. Atunci l-a pălmuit în public pe cancelarul Kurt Georg Kiesinger (1904-1988), cerându-i să-şi dea demisia. Creştin-democratul Kiesinger a fost membru al Partidului Naţional-Socialist Muncitoresc din Germania (NSDAP), precum suna denumirea oficială a partidului lui Hitler. Creştin-democratul Kiesinger a fost cancelar între anii 1966 şi 1969. Faptul că în fruntea guvernului federal se află un fost membru de partid a stârnit, la vremea respectivă, numeroase proteste. Mişcarea studenţilor contestatari, dar şi o parte a populaţiei îl priveau pe Kiesinger drept un simbol al trecutului nedepăşit. Scriitori ca Günter Grass sau Heinrich Böll şi-au ridicat vocea contra lui Kiesinger. Filozoful Karl Jaspers a renunţat la cetăţenia germană, stabilindu-se în Elveţia.

Beate Klarsfeld, soţia lui Serge Klarsfeld, al cărui tată a fost ucis la Auschwitz, a declarat atunci că prin atacul asupra cancelarului a vrut doar să atragă atenţia asupra trecutului lui Kiesinger. Ulterior ea a fost condamnată pentru această faptă la un an de închisoare. Sentinţa însă a fost revizuită mai târziu, fiind transformată într-o condamnare la 4 luni cu suspendarea pedepsei cu închisoarea.

Rememorând episodul din 1968, Beate Klarsfeld a spus într-un interviu acordat în 2005 ziarului berlinez Die Tageszeitung că putea să folosească şi alte metode, dar palma cu pricina a avut „cea mai puternică rezonanţă istorică”.

În Franţa ea fost decorată cu numeroase distincţii oficiale. În Germania, în schimb, a fost scoasă recent, din nou, de pe lista celor propuşi să fie decoraţi cu Marea Cruce de Merit a R.F.G. Asta din cauza episodului Kiesinger. Preşedintele francez Sarkozy a calificat-o anul trecut drept o „întruchipare a dreptăţii”. Fostul premier israelian, Menahem Beghin, a asigurat-o că ea este prima germană căreia i-a strâns mâna după război.

Soţul candidatei, Serge Klarsfeld, a declarat că se bucură deja să asiste la un duel între Beate Klarsfeld şi Joachim Gauck. Amândoi militează pentru reconsiderarea trecutului, cel nazist, respectiv cel comunist.

Este clar că ea nu va fi aleasă în funcţia de preşedinte. Desemnarea ei, însă, va contribui în următoarele săptămâni la actualizarea unor dezbateri legate de trecutul nazist. Poate mulţi vor renunţa, în acest context, s-o considere un soi de persona non grata şi poate Gauck îi va acorda şi Marea Cruce de de Merit.