Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Desemnarea lui Joachim Gauck - un eşec al Angelei Merkel

Scrâşnind din dinţi, Angela Merkel a acceptat candidatura lui Joachim Gauck pentru funcţia supremă a Republicii Federale Germania. Candidatul desemnat va fi ales pe data de 18 martie.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok:

Până-n ultima clipă, Angela Merkel s-a opus desemnării lui Joachim Gauck pentru funcţia de viitor preşedinte al Republicii Federale Germania. După ce şi Partidul Liberal (FDP), partenerul de coaliţie al creştin-democraţilor în guvernul federal de la Berlin, s-a pronunţat pentru candidatul propus de opoziţia social-democrat / ecologistă, Angela Merkel a trebuit să dea înapoi.

Duminică seară, ea a anunţat în faţa presei că fostul activist civic şi ex-director al Oficiului Federal pentru administrarea arhivelor fostei securităţi est-germane STASI, Joachim Gauck, este candidatul comun al partidelor parlamentare.

În opinia unor lideri creştin-democraţi, susţinerea lui Gauck din partea liberalilor echivalează cu „o trădare” a acordului încheiat în momentul cînd s-au stabilit liniile directoare ale coaliţiei de guvernare. Postul naţional de radio Deutschlandfunk a vorbit în acest context despre un şantaj reuşit al liberalilor care i-au pus lui Merkel „pistolul la tâmplă”.

Fostul prim-ministru creştin-democrat din Turingia (din est) şi Renania de Nord Vestfalia (din vest), Bernhard Vogel, a spus într-un interviu pentru „Deutschlandradio Kultur că acest comportament va avea repercusiuni şi va fi urmat de discuţii interne în cadrul partidelor care se află la guvernare.

Într-un interviu acordat ziarului est-german Leipziger Volkszeitung, şeful grupului parlamentar creştin-democrat, Michael Kretschmer, a calificat comportamentul liberalilor drept „un uriaş abuz de încredere” faţă de partidul condus de Merkel.

În urmă cu doi ani, Angela Merkel l-a impus pe Christian Wulff, şi tot ea a încercat în ultimele două luni să-l sprijine, deşi acuzaţiile la adresa ex-preşedintelui s-au înteţit, culminând cu începerea urmăririi penale pentru trafic de influenţă. După ce Wulff şi-a dat demisia, cancelarul a anunţat că de data aceasta va ţine cont de propunerile opoziţiei social-democrat / ecologiste. Cu alte cuvinte, ea a dorit să semnaleze că doreşte să creeze un consens între partidele parlamentare. Faptul că i-a ignorat pe cei din Partidul Stângii, excluzându-i din start de la consultările supra-partinice legate de nominalizarea unui candidat comun, a stârnit alte comentarii negative la adresa cancelarului, care nu a reuşit să depăşească aversiunile politice faţă de post-comunişti.

În momentul în care s-a anunţat, duminică, desemnarea lui Joachim Gauck pentru funcţia de preşedinte, acesta se afla la Viena. Abordat de către mai mulţi jurnalişti, Gauck a refuzat să facă vreun comentariu, evitând astfel să-şi articuleze mirarea faţă de întorsătura Angelei Merkel, care în urmă cu doi ani nu voia să-l accepte în funcţia de şef al statului.

Cine este Joachim Gauck

Joachim Gauck, născut în anul 1940 în oraşul est-german Rostock, a studiat teologia şi a fost preot evanghelic. Trei din cei patru copii ai săi au părăsit Republica Democrată Germană, el rămânând în continuare în ţară, deşi nu este de acord cu regimul politic existent. Nu participă la acţiunile opoziţiei din anii 1970-80.

Abia în 1989 se alătură organizaţiei civice „Noul Forum” (înfiinţat, pe data de 9 septembrie 1989, în Berlinul răsăritean în casa disidentului ex-comunist Robert Havemann, de către regretata Bärbel Bohley, Katja Havemann, Jens Reich, Reinhard Schult, Hans-Joachim Tshiche ş.a.). La primele alegeri libere din 1990, Gauck obţine un loc în Camera Populară (parlamentul est-german).

În octombrie 1990, este numit director al Oficiului federal pentru administrarea arhivelor fostei Securităţi est-germane, Stasi, înfiinţat în urma presiunilor activiştilor civici din est care s-au confruntat atunci cu Uniunea Creştin-Democrată a cancelarului Kohl care se opunea accesului la dosarele poliţiei politice.

Faptul că Gauck a angajat foşti ofiţeri Stasi ca lucrători ai Oficiului a stârnit numeroase critici. În semn de protest faţă de această politică a lui Gauck, regretatul disident Jürgen Fuchs a demisionat în 1997 din colegiul ştiinţific al Oficiului. Fostul preot evanghelic, Joachim Gauck a condus Oficiul până în anul 2000, iar în 2010, Partidul Social-Democrat şi cel ecologist l-au propus pentru funcţia de preşedinte. Propunerea s-a bucurat de un larg consens în rândul alegătorilor. Alegerea lui a eşuat din cauza opoziţiei de atunci a Angelei Merkel.

În ultimii ani, Gauck a publicat mai multe scrieri, în care a pledat pentru respectarea libertăţii şi a drepturilor omului. Controverse politice a stârnit susţinerea de către Gauck a Declaraţiei de la Praga (Prague Declaration on European Conscience and Communism), din iunie 2008, în care s-a cerut comemorarea victimelor comunismului şi nazismului în aceeaşi zi. În unele comentarii, Declaraţia a fost interpretată ca o încercare de bagatelizare a Holocaustului, deoarece sugerează o echivalenţă între comunism şi fascism.

Joachim Gauck a vizitat de câteva ori România. La scurtă vreme după ce devenise şeful Oficiului, Gauck s-a întâlnit la Bucureşti cu directorul de atunci al SRI, Virgil Măgureanu, încercând să convingă autorităţile române să urmeze exemplul german şi să deschidă arhivele Securităţii.

 
William Totok: Desemnarea lui Joachim Gauck - un eşec al Angelei Merkel