Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dosarele fostelor servicii secrete comuniste

geheimpolizeien.jpg

Conferinţa internaţională „Einsicht durch Einsicht?”

Sub titlul Înţelegere prin cercetare. Dosarele fostelor servicii secrete comuniste şi reconsiderarea trecutului s-a desfăşurat la Berlin o conferinţă internaţională la care au participat invitaţi din numeroase ţări ca Bulgaria, Polonia, Ungaria, Rusia, Slovenia, Serbia, Ucraina, Letonia, Spania, Grecia, Germania. Între invitaţi s-au aflat şi Virgiliu Ţârău, vicepreşedintele CNSAS din Bucureşti, şi Igor Caşu, membru al Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova.

Sub titlul Einsicht durch Einsicht? (joc de cuvinte care s-ar putea traduce aproximativ cu Înţelegere prin cercetare) s-a desfăşurat la Berlin o conferinţă internaţională dedicată serviciilor secrete din foste ţări cu regimuri dictatoriale. Conferinţa a fost organizată de Oficiul federal pentru administrarea arhivelor fostei securităţi est-germane, Stasi (BStU), Societatea germană pentru studii est-europene (DGO) şi Societatea sud-est-europeană (SOG). Conferinţa s-a concentrat asupra felului cum pot fi folosite documentele fostelor poliţii secrete în procesul de reconsiderare critică a trecutului totalitar.

De la bun început s-a precizat că documentele produse de fostele servicii secrete sunt cheia înţelegerii trecutului recent.

Fosta preşedintă a Bundestag-ului german, creştin-democrata Rita Süssmuth, a subliniat necesitatea folosirii neîngrădite a dosarelor întocmite de poliţiile secrete totalitare şi a pledat pentru continuarea studierii obiective a trecutului comunist. Ea s-a referit şi la controversele iscate după căderea comunismului, când unii foşti opozanţi din Polonia, de pildă, au lansat ideea că accesul liber la dosare ar provoca doar disensiuni în cadrul societăţii post-totalitare, propunând ca arhivele să nu se deschidă.

Cea mai bună dovadă pentru faptul că deschiderea arhivelor nu a declanşat un val de răzbunări contra unor delatori sau ofiţeri de Securitate este Germania. Tocmai acest aspect a fost reliefat şi de preşedintele Oficiului pentru administrarea arhivelor Stasi, Roland Jahn. După ce, în această primăvară, Jahn a preluat conducerea Oficiului, el a anunţat că-i va elimina pe toţi angajaţii instituţiei care activaseră în structurile Stasi. Legislaţia în vigoare însă nu-i permite să desfacă acestor persoane contractul de muncă. Jahn a spus că în momentul de faţă se caută alte soluţii legislative pentru rezolvarea acestei chestiuni spinoase.

Foştii lucrători Stasi ar putea fi transferaţi în alte instituţii de stat.

Din intervenţiile tuturor invitaţilor din fostele ţări comuniste s-a desprins că peste tot cadre ale nomenclaturii şi ale poliţiilor secrete au reuşit să se infiltreze în structurile economice şi politice. Istoricul Kristián Ungvary din Ungaria, respectiv Maria Dermendjeeva din Bulgaria, au exemplificat această stare de fapt, amintind că până şi actualii preşedinţi ai celor două ţări au avut relaţii cu structurile operative ale fostelor servicii secrete.

Dermendjeeva, care a militat activ pentru deschiderea arhivelor, ne-a declarat că a tradus în limba bulgară legea română a CNSAS, pentru a putea fi folosită ca sursă de inspiraţie pentru legea similară din Bulgaria.

Virgil Ţârău a prezentat legislaţia română şi a vorbit despre procesul de arhivare a celor 25 km de documente obţinute de către CNSAS.

Despre situaţia dintr-o fostă republică sovietică a relatat Igor Caşu, membru al Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. Referitor la necesitatea înfiinţării unui oficiu similar CNSAS-ului, Caşu ne-a declarat, în exclusivitate, că în momentul de faţă nu există o majoritate parlamentară care ar sprijini o iniţiativă de acest fel.

William Totok despre conferinţa internaţională „Einsicht durch Einsicht?”