Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ecuaţie politică extrem de complicată, în Grecia

ecuatie-politica-extrem-complicata-grecia.jpg

Evaggelos Venizelos (Foto: Reuters/François Lenoir)

Alegerile parlamentare anticipate din Grecia, programate să aibă loc pe data de 6 mai au intrat în linie dreaptă. Ultimul sondaj de opinie arată că Legislativul de la Atena va fi constituit din 10 partide politice. Deşi conduc în sondaje, conservatorii (Noua Democraţie) nu vor putea obţine majoritatea. Principalii lor adversari (socialiştii din PASOK) câştigă teren în mod constant, în vreme ce partidele de stânga şi extrema dreaptă par să obţină, în mod confortabil, locuri în noul Parlament.

Corespondenta RFI şi RRA la Atena, Monica Chihaia

Ultimele sondaje de opinie indică pierderea majorităţii de către formaţiunile istorice şi creşterea spectaculoasă a intenţiei de vot în favoarea partidelor mici.

Noile sondaje de opinie confirmă puternica fragmentare a scenei politice din Grecia. Cu ceva mai mult de două săptămâni înaintea desfăşurării alegerilor, principalele partide-care domină scena politică din Grecia de aproape patru decenii, Noua Democraţie şi Mişcarea Socialistă Panelenă PASOK-înregistrează cele mai slabe cote în preferinţele electoratului. Împreună, cele două formaţiuni abia dacă vor obţine 40% din sufragii; în actualii parametri, 158 din cele 300 de locuri din Legislativ. Comparativ, să reamintim că la ultimele alegeri parlamentare (octombire 2009), PASOK obţinea 43,9%.

Concret, conservatorii numără 22,3%, în vreme ce socialiştii înregistrează o creştere în intenţiile de vot, ajungând la 17,8%. Pe fondul nemulţumirilor sociale, partidele mici-„Grecii independenţi”, nou-înfiinţata formaţiune desprinsă din rândul conservatorilor, formaţiunile de stânga şi extremă dreapta-sunt în continuă creştere.

În ceea ce priveşte liderii politici, preferinţele exprimate de respondenţi sunt în acest moment: conservatorul Antonis Samaras (15,6%), urmat îndeaproape de socialistul Evaggelos Venizelos (14,7%), diferenţa micşorându-se continuu în favoarea celui de al doilea, care se bucură de o ascensiune rapidă.

Deşi nu întruneşte cele mai multe sufragii în sondajele de opinie, discursul electoral al liderului socialiştilor, ex-ministrul de Finanţe, Evaggelos Venizelos pare să fie cel mai penetrant.

Venizelos este un foarte bun orator. Foarte abil, direct şi convingător. Avocat de profesie, Venizelos este un politician cu mare experienţă, dintre cei cu chemare, cum ar fi spus Andreas  Papandreou, fondatorul formaţiunii pe care acum o conduce. Discursul lui electoral se bazează pe buna cunoaştere a realităţilor, dar şi a aşteptărilor electoratului.

În sensul acesta, Venizelos s-a detaşat, în unele cazuri s-a dezis chiar de politicile trecutului recent, care a nemulţumit populaţia (şi) datorită prestaţiei politice, considerate adesea sub nivelul cerut de situaţii. Liderul socialist şi-a cerut scuze, într-un gest minim, dar bine ţintit, pentru greşelile făcute.

Care au fost „cele trei greşeli capitale”, în opinia sa? Declaraţia hazardată a preşedintelui de atunci al formaţiunii, Giorgios Papandreou, în campania electorală din 2009, o declaraţie de notorietate: ”Bani există!”, dezminţită fulminant de realitatea însăşi; apoi, întârzierile în luarea de măsuri şi propunerea referendumului (noiembrie 2011), care a afectat grav imaginea clasei politice şi însăşi viaţa politică din Grecia. Venizelos a mai făcut o afirmaţie puternică, fiind conştient de forţa pe care simpla ei rostire o are: „Am fost împotriva recurgerii la soluţia FMI”, a spus preşedintele PASOK, care s-a mulţumit să adauge în continuare doar că ulterior, a trebuit să susţină asumarea şi aplicarea acordurilor cu instituţiile creditoare.

 

Bani pentru campania electorală

 

Comisia acreditată cu organizarea alegerilor a anunţat că formaţiunile politice vor primi zece milioane de euro pentru desfăşurarea campaniei electorale.

La insistenţele partidelor politice de a obţine sprijin electoral de la bugetul de stat, fără eventuale „reduceri” cauzate de criza economică, pe baza prevederilor valabile în precedenta campanie, comisia a decis să acorde partidelor această sumă pentru ca alegerile din 6 mai să se desfăşoare într-un cadru de „normalitate”.

E-adevărat, campania este scurtă şi extrem de dificilă (un electorat care se descompune între indiferenţă şi furie, cu tot mai puţinii partinici, pe de-o parte; pe de altă parte, cu uriaşe probleme de gestionat). Dar reamintim că după alegeri, Grecia va trebui să adopte o serie de măsuri de reducere cu cel puţin 11 milioane de euro a cheltuielilor publice.

Miercurea trecută, anunţând oficial alegerile parlamentare anticipate, premierul Lucas Papadimos făcea apel la toate forţele politice să aibă, prioritar, în vedere interesul naţional. Adoptarea măsurilor solicitate de creditori este esenţială pentru derularea în continuare a programelor de asistenţă financiară. Or, într-un Parlament puternic fragmentat, reprezentat de partide care se opun radical, asumarea acestora va fi, prebizibil, foarte dificilă.

Monica Chihaia, Atena