Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Este realistă propunerea lui Sarkozy privind Spaţiul Schengen?

nicolas-sarkozy.jpg

Preşedintele Frncez, Nicolas Sarkozy, în vizorul presei. REUTERS/Charles Platiau

Declaraţiile ce vin de la Bruxelles arată că declaraţiile preşedintelui Sarkozy legate de acordul Schengen nu sunt realiste. Comisarul european al afacerilor interne Cecilia Malmström i-a răspuns lui Nicolas Sarkozy aducînd precizarea că pentru a se ajunge la ceea ce doreşte el, este necesară o modificare a Tratatului UE.

Ce-i drept, în 1985 Acordul Schengen a fost imaginat ca un acord interguvernamental, un simplu instrument agreat între mai multe guverne ale UE. Dar în anii 2000 el a fost încorporat Tratatului UE și face parte din legislația UE. Prin urmare, o schimbare atât de radicală a Schengen ar implica o schimbare a Tratatului care nu se face batând din palme. 

Trebuie în acel moment organizate negocieri, care în sine pot fi foarte dure și trebuie ca noul text să fie din nou ratificat de toate statele UE , ceea ce, după cum s-a constatat deja cu alte ocazii, dă naștere unor complicații nebănuite.

 Apoi, Acordul Schengen cuprinde și țări din afară UE, ca Elveția, Norvegia și Lichtenstein, și ele trebuie să fie de acord cu aceste modificări atÂt de importante.

Deci iată în mare reacția Comisiei Europene. Adversarii politici ai lui Sarkozy, socialiștii au atacat destul de puternic aceste idei. Aseară deja, socialsitii francezi din parlamentul European vorbeau despre idei naționaliste și ipocrizie necinstitaa€¦trebuie să recunoaștem că formularea  este excepțională. Ei adaugă că Sarkozy lansează aici o falsă dezbatere.

Europenii,  pe cale de a reforma guvernanţa Schengen

Există într-adevăr un șantier în curs, iată de ce socialiștii vorbesc despre o falsă dezbatere. Dar ce-i drept, cÂnd a lansat în urmă cu un an ideea reformării guvernantei Schengen, Sarkozy se gÂndea exact la ceea ce a spsu sacum : posibilitatea excluderii din Schengen a unui stat care nu-și poate asumă obligațiile.

Partenerii europeni au pus însă destul de multă apa în vin apoi și saptamâna trecută la Bruxelles s-a adoptat o măsură care prevede suspendarea temporară, și nu excluderea, unui stat care nu ar mai fi în normele de securitate.

Se poate spune prin urmare că Franța nu a avut câstig de cauză în acest dosar, dar culmea e că nu a boicotat și nu a blocat acordul de saptamÂna trecută despre care vorbeam. PÂna aseară se părea că Frântă este în cele din urmă mulțumită cu discuțiile de pe plan european, cu toate că nu se păstrase decÂt pre puțin din propunerea ei inițială.

România şi Bulgaria :candidate fără noroc la integrarea în Schengen

Este bineÎnteles și un mesaj îndreptat către aceste două țări. Și cum știm că în urmă cu un an Franța încă se mai opunea aderării României și  Bulgariei la spațiul Schengen, cele două  ar cam putea să-și ia gândul.

În aprilie 2011 asistam la o dezbatere la Parlamentul European cu experți francezi care explicau că România și Bulgaria vor trebui să respecte noi reguli de aderare, acelea care sînt pregătite în acest moment, și nu cele pentru care s-au pregătit deja.

Franța vorbea atunci de fapt despre schimbarea regulilor jocului. Parlamentul European s-a scandalizat atunci, cele două țări s-au scandalizat și ele, Comisia Europeană a dat din cap tăcută cum că nu e de acord așa că Franța n-a mai zis nimic.

Mai mult, în vară ea subscria propunerii germane că cele două să adere în două etape și așa mai departe. S-ar fi crezut, din nou, că Franța este mulțumită cu acest compromis, dar de fapt nu este. Ea a ales doar să se ascundă o vreme în spatele Olandei, a cărei poziție contrară extinderii Schengen  nu riscă să se clatine și să prezinte propunerea de față atunci cÂnd nimeni nu se mai aștepta. 

Proiectul "buy European" propus de Sarkozy dar anticipat de Comisia Europeană

Comisarul piețelor financiare, francezul Michel Barnier, tocmai, ne informează luni că de fapt Bruxelles lucrează la o astfel de propunere, dar cu o componență mai puțin protecționistă. Sectorul public aduce astza între 15 și 20% din PIB european, deci este o componența non neglijabilă a economiei.

Țările vizate de Comisia Europeană cărora li se va cere o deschidere a pieței lor pentru europeni sînt  China, Rusia , Statele Unite și Japonia. 

Barnier însuși și colegul sau de la comerț internațional, belgianul Karel de Gucht pun acum la punct  o propunere pentru garantarea unui acces similar reciproc pe piețele acestor țări . Propunerea va fi prezentată în câteva săptămâni.

Ar fi vorba, după cîte spune Barnier despre « o reacție sănătoasă și non protecționistă care ar permite, în  anumite condiții, aplicarea unei reciprocități» și care le-ar aduce europenilor mai multe argumente în relațiile comerciale cu țări din afară UE. 

Mai clar, ar fi vorba despre interdicția intrării unor companii chineze sau americane pe piață europeană dacă în acel sector de activitate,condiții similare nu sînt acordate europenilor în China sau America.

 
Mihaela Gherghişan, Bruxelles