Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Euro-parlamentarii români, mai vizibili la Strasbourg

Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum a lansat studiul "Europarlamentarii la raport : cum ne reprezintă în Europa ?". Este vorba de o analiză a activităţii delegaţiei României în Parlamentul European, în perioada iulie 2009 - octombrie 2010.

Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum a lansat studiul "Europarlamentarii la raport : cum ne reprezintă în Europa ?". Este vorba de o analiză a activităţii delegaţiei României în Parlamentul European, în perioada iulie 2009 - octombrie 2010.

Din raport reiese că europarlamentarii români au făcut unele progrese şi au reuşit să obţină calitatea de raportori în anumite proiecte importante la nivelul Parlamentului European. Raportorii sunt membrii ai Parlamentului European, care au cea mai mare influenţă asupra unei propuneri legislative. Studiul arată că eurodeputaţii români nu stau prea bine însă cu prezenţa în Parlamentul European.

Studiul "Europarlametarii la raport" arată că activitatea reprezentanţilor români în actuala legislatură este "încă" nesatisfăcătoare. Delegaţia României nu a reuşit să îşi folosească al şaptelea potenţial de influenţă pe care îl deţine în Parlamentul European, potenţial calculat prin prisma numărului de deputaţi şi al funcţiilor deţinute în acest for.

Prezenţa delegaţiei României este în continuare scăzută, comparativ cu celelalte state membre, spune directorul Institutului European pentru Democraţie Participativă – Qvorum, Doru Franţescu (audio). "Prezenţa delegaţiei României se află din acest punct de vedere pe poziţia 24. Desigur, nu este o poziţie care să ne facă o cinste deosebită, dar totuşi există şi un aspect pozitiv şi anume că faţă de primul an de mandat stăm ceva mai bine, atunci eram pe poziţia 26, penultima în ceea ce priveşte prezenţa. Doar Marea Britanie a stat mai prost decât noi", spune directorul Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum, Doru Fanţescu.

Prezenţa individuală a celor mai mulţi eurodeputaţi pare a fi însă în uşoară creştere. Traian Ungureanu a avut cele mai multe prezenţe în plenul Parlamentului European, la fel şi Viorica Dăncilă, Renate Weber şi Adina Vălean sau Cristian Buşoi, Norica Nicolai şi Sebastian Bodu. De celalată parte, cele mai puţine prezenţe le au social-democratul Ioan Mircea Paşcu, liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor sau miliardarul George Becali.

Raportul mai arată că la capitolul luări de cuvânt, România se află pe locul patru, după ce se afla pe locul nouă în mandatul trecut. La întrebări suntem pe locul 14, în urcare cu patru locuri, la amendamente pe locul şase, iar la rezoluţii europarlametarii români au făcut un progres de pe locul 20 până pe locul cinci în acest mandat.

Sunt şi europarlamentari români care au avut activităţi ce s-au finalizat pozitiv, obţinând calitatea de raportori pe anumite subiecte. Raportorii sunt membrii ai Parlamentului European care au cea mai mare influenţă asupra unei propuneri de text legislativ. Marian Jean Matinescu, Daciana Sârbu, Rovana Plumb, Traian Ungureanu, Norica Nicolai, Cristian Preda sau Monica Macovei - aceştia sunt eurodeputaţii care au coordonat diferite dosare.

Europarlamentarul PNL, Adina Vălean (audio) a fost raportor într-un proiect privind infrastructura energetică. "Am luat un raport privind infrastructura energetică europeană, foarte important, tehnic. Companiile trebuie să anunţe din timp Comisia Europeană privind interesul de investiţii. Urmăresc piaţa comună a energiei şi încerc prin toate luările mele de poziţie pe rapoarte, încerc să bag amendamente, prin care să liberalizăm piaţa, pentru că aşa consider eu că e în interesul României. E foarte frustrant însă pentru noi, ca europarlamentari, să nu avem un interlocuror la nivel naţional. De pildă, în chestiunea asta cu energia, eu pot să vă spun mai multe despre politica energetică a Marii Britanii, interesele companiilor suedeze, germane, decât ştiu despre România. Cum să contribui eu la politici energetice europene, când politica energetică a României este una dintre cele mai puţin transparente, ea nu se dezbate şi nu se discută în Parlament, se stabileşte doar în CSAT de o mână de oameni, după care se secretizează", spune europarlamentarul PNL, Adina Vălean.

În privinţa comportamentului de vot, europarlamentarii români se aliniază la grupurile europene din care fac parte. O poziţie distinctă o are însă Laszlo Tokes, care este mult mai apropiat de delegaţia Ungariei, votul său fiind mult mai apropiat de partidul FIDESZ din Ungaria, decât de poziţia PDL-ului din delegaţia română.

 
Liliana Simionescu, despre euro-parlamentarii români.