Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fâşia Gaza, din nou în prag de explozie

gaza.jpg

Fâşia Gaza, din nou în prag de explozie

Asasinatul liderului militar al miscării radicale Hamas de câtre armata israeliană a declansat un val de violente ucigătoare. Cel putin 7 palestinieni au fost ucisi în raidurile aviatiei Tsahal în timp ce rachetele trase de palestinienii din Hamas au omorât 3 israelieni.

Operaţiunea militară israeliană botezată "Stâlp de apărare" riscă să se extindă, premierul Beniamin Netaniahu declarând că ţara sa "va lua toate măsurile necesare pentru a apăra populatia israeliană". De pareta sa, Khaled Mechaal, seful în exil al miscării radicale Hamas a estimat că "Israelul nu va putea învinge niciodată în Gaza". Pe plan diplomatic, Egiptul, tară condusă de un presedinte islamist apropiat ideiologic de Hamas, si-a rechemat ambasadorul din Israel si face eforturi pentru a pune capăt raidurilor israeliene. Rusia a declarat de pareta ei că "violentele sunt inacceptabile de o parte si de alta". In sfârsit, Franta a cerut Israelului si palestinienilor să dea dovadă de retinere amintind celor două părti că "violenta nu va regla problemele".

Să mergem tocmai la Paris unde colegul nostru Vasile Damian încearcă să ne explice cum ar putea evolua situatia din regiune si ce solutii ar exista pentru a pune capăt tensiunilor recurente:

"Sezoanele electorale israeliene sunt adesea propice excaladelor militare". Remarca o face editorailistul ziarului Le Monde care ne reaminteste precedentele actiuni de genul actualei din 1996 si iarna lui 2008. In mod traditioal, succesul militar le revine israelienilor care detin totusi cea mai eficietă si bine dotată armată din regiune. Violenta militară nu este însă decât rareori transformată în victorii electorale de lungă durată. In schimb, în partea adversă, adică la palestinieni, fiecare nouă interventie armată israeliană nu a făcut decât să întărească si mai mult pozitia miscării Hamas.

Eliminându-l pe Ahmed Jaabari, seful militar al miscării radicale, Israelul revine astfel oficial la practici mai vechi, si anume la asasinatele precise, "la persoană", strategie utilizată pe larg în timpul celei de-a doua Intifade. O strategie ce a dat roade întrucât cu cât s-au multiplicat aceste asasinate cu atât au diminuat până la disparitie atentatele sinucigase palestiniene. Popularitaeta miscării Hamas în fâsia Gaza nu a diminuat însă deloc, ba dimpotrivă i-a permis să câstige mai întâi municipalele si apoi legislativele. Dornic să-si păstreze influenta si cota de popularitate în fâsia Gaza, Hamasul este nevoit să frâneze si ardorile lansatorilor de rachete stiut fiind faptul că orice rachetă trasă înspre Israel - si cu atât mai mult dacă face victime - este urmată de o ripostă sângeroasă si devastatoare din partea statului evreu.

Hamasul stie că are de pierdut totul în cazul unui război total cu Israelul, motiv pentru care - ironia soartei - îl însărcinase tocmai pe Jaabari, seful său militar, să-i calmeze pe cei din miscările concurente Hamasului care trag rachete asupra Israelului. Odată eliminat acesta din urmă de un tir imprevizibil - situatia era calmă între cele două părti în acel moment - Hamasul e pus în fata unei dileme. O ripostă prea dură ar provoca o interventie teretsră a armatei israeliee, lucru care i-ar putea costa puterea în Gaza pe islamistii palestinieni. O reactie măsurată - soldată totusi cu trei morti israelieni - i-ar permite să se justitifice în fata populatiei sale si să încerece - dintr-o pozitie defensivă - să relanseze dialogul cu israelienii.

Rămâne de văzut dacă se vor găsi în cele două tabere oameni capabili să ajungă la un compromis care va necesita eforturi dureroase de o parte si de alta. Nici pe plan international nu există din păcate un mediator dispus să-si riste creditul politic în acest conflict, deplânge ziarul Le Monde. Cât despre mediatorii regionali, si ei sunt într-o situatie delicată. Egiptul, condus astăzi de un islamist, adică teoretic apropiat miscării Hamas, cel putin ideologic, si sprijinit de opinia publică pro-palestininaă, are interes să-si mentină relatia privilegiată cu Statele unite si să apară în ochii lumii drept un actor "responsabil".