Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa şi reunificarea Germaniei

mitterrand-20091106183830.jpg

François Mitterrand

La câteva zile de la aniversarea căderii Zidului Berlinului, Franţa anticipează deschiderea arhivelor diplomatice referitoare la evenimentele care în urmă cu 20 de ani au schimbat cursul istoriei şi care scot în evidenţă reticenţele preşedintelui François Mitterrand faţă de reunificarea Germaniei. Luni 9 noiembrie, când se împlinesc exact 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, 15 kilometri de documente diplomatice vor deveni accesibile cercetătorilor graţie unei derogări ministeriale facilitată de o lege votată la 15 iulie 2008.

La câteva zile de la aniversarea căderii Zidului Berlinului, Franţa anticipează deschiderea arhivelor diplomatice referitoare la evenimentele care în urmă cu 20 de ani au schimbat cursul istoriei şi care scot în evidenţă reticenţele preşedintelui François Mitterrand faţă de reunificarea Germaniei.

Luni 9 noiembrie, când se împlinesc exact 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, 15 kilometri de documente diplomatice vor deveni accesibile cercetătorilor graţie unei derogări ministeriale facilitată de o lege votată la 15 iulie 2008.

În mod normal, arhivele referitoare la evenimentele de la sfârşitul anului 1989 n-ar fi putut fi consultate decât în 2014, aşadar 25 de ani după evenimente. O premieră în Franţa, pe măsura evenimentului celebrat. Iniţiativa revine actualului secretar de Stat pentru Afaceri europene, Pierre Lellouche, care, în urmă cu 20 de ani, era consilier diplomatic al lui Jacques Chirac la Primăria Parisului. Având în vedere apartenenţa politică a iniţiatorului, mediile de stânga interpretează această mişcare ca pe o manevră menită să discrediteze posteritatea fostului preşedinte socialist François Mitterrand.

Pentru că în principal despre el este vorba, în particular despre reticenţele preşedintelui de atunci al Franţei faţă de reunificarea Germaniei.

Şi de fapt deschiderea respectivelor arhive intervine la timp, exact în momentul în care evocările acestui moment aniversar scot în evidenţă, tot mai apăsat, ezitările şi inconsecvenţele preşedintelui francez.

E drept că François Mitterrand a inaugurat, împreună cu Helmut Kohl, cancelarul reunificării, o nouă eră a relaţiilor franco-germane, de o intensitate fără precedent, al cărei spirit a fost preluat fără excepţii de toţi succesorii lor.

Da, dar în momentul căderii Zidului Berlinului, François Mitterrand, era sub imperiul incertitudinii şi al temerii faţă de atitudinea Germaniei reunificate în legătură cu frontierele stabilite după al doilea război mondial.

În Memoriile sale, fostul cancelar Helmut Kohl, la fel ca actuala cancelară Angela Merkel, în interviul acordat cotidianului Le Figaro, îşi declară surpriza şi nedumerirea provocate de gestul lui Frannçois Mitterrand din decembrie 1990: vizita sa în Berlinul de Est, în momentul în care nici chiar liderii RDG-işti nu mai credeau în viitorul acestei anomalii a istoriei. În apărarea lui François Mitterrand se poate spune, retrospectiv, că nu era singurul lider european îngrijorat de reapariţia în centrul continentului a colosului german. Margaret Thacher, "Doamna de Fier" a Marei Britanii evoca la un dineu de la Ambasada Franţei din Londra, din primăvara anului 1990, spectrul unui "nou Anschluss".

Ulterior temerile s-au adeverit neîntemeiate, Germania reunificată devenind un reper de stabilitate şi una din coloanele construcţiei europene. Recunoaşterea greşelilor trecutului a căpătat toate datele unei politici de stat. Asumarea trecutului este cea mai bună garanţie că acesta nu se va repeta.

De aceea, Angela Merkel va participa la Paris la invitaţia lui Nicolas Sarkozy la manifestările ce vor marca rememorarea înfrângerii Germaniei în primul război mondial.

După ce duminică seară, în ajunul aniversării căderii Zidului Berlinului, o mare serbare populară va celebra evenimentul în Place de la Concorde. Locul simbolic al reconcilierii, al bunei înţelegeri mereu şi mereu regăsite.