Franţa, un buget de criză pentru 2013

20 de miliarde obţinute din creşteri de impozite, 10 miliarde din economii. Aşa se poate rezuma într-o frază "efortul istoric" pe care-l cere francezilor guvernanţa socialistă. "E un buget de luptă, pentru a combate datoria care nu încetează să crească; e un buget pentru justiţie socială, pentru creşterea economică şi pentru pregătirea viitorului" spune Jean-Marc Ayrault, premierul Franţei. E un efort indit penru Franţa, mai ales în perioada de creştere economică foarte slabă şi de şomaj în permanentă creştere.

Concret, cele 20 de miliarde de impozite noi se vor axa pe două direcţii: jumătate vor veni de la marile firme, cealaltă jumătate, adică zece miliarde, de la familiile franceze cele mai înstărite. Se creează de exemplu o nouă tranşă de impozitare de 45 la sută pentru cei care câştigă mai mult de 150 de mii de euro pe an. Circa 50 de mii de contribuabili francezi vor fi afectaţi de această nouă tranşă de impozitare. Apoi, o contribuţie excepţională de solidaritate li se va cere celor care câştigă peste un milion de euro pe an din munca lor.

Timp de doi ani acestor bogătaşi li se va amputa venitul cu 75 la sută. Circa 1500 de persoane vor fi afectate, impozitul lor urmând să crească în medie cu 140 de mii de euro pe an faţă de ceea ce plătesc deja acum. E vorba de una dintre cele mai emblematice măsuri din acest buget pe 2013. În sfârşit, fiscalitatea pe veniturile capitalului este aliniată pe cea asupra veniturilor obţinute de pe urma muncii.

Firmele mari vor fi şi ele rugate să ducă mâna la buzunar, circa zece miliarde de euro impozite noi, care nu se referă însă şi la întreprinderile mici şi mijlocii. Taxele financiare sunt mărite şi o serie de nişe care le permiteau să nu plătească impozite dispar în acest proiect de buget.

Cele zece miliarde de economii pe care le va face statul vor proveni de la diminuarea cheltuielilor de funcţionare, de la apărare şi in fondurile alocate colectivităţilor locale. Se vor suprima de exemplu peste 12 mii de posturi în ministerele zise "neprioritare" dar se vor crea aproape la fel de multe, mai exact 11 mii, în educaţie, justiţie şi la interne.

 Cum a reacţionat clasa politică, în particular opoziţia şi economiştii după prezentarea acestui buget de criză.

Cum era de aşteptat, preşedintele François Hollande a salutat acest "buget de redresare" a conturilor ţării, lucru care va contribui la "ameliorarea performanţelor economice ale Franţei". La fel de previzibilă era însă şi critica opoziţiei. Preşedintele conservator al comisiei de finanţe din parlament, Gilles Carrez, regretă că acest "şoc fiscal îi va afecta pe toţi francezii, nu numai pe cei mai înstăriţi".

În opinia sa, statul ar fi trebuit să facă mai multe economii. Marine Le Pen, lidera Frontului Naţional, partidul extremei drepte franceze, a denunţat de partea ei "hiperausteritatea absurdă care va produce un adevărat crash economico-social în Franţa". În sfârşit, economiştii sunt divizaţi în privinţa acestui prim buget al erei Hollande.

În linii mari, divergenţele apar între adepţii măririi impozitelor şi cei ai reducerii cheltuielilor publice. Toată lumea  se teme însă de situaţia internaţională defavorabilă, care probabil va diminua şi mai mult consumul intern, scădere ce nu va putea fi compensată de o relansare a exporturilor ţinând cont de criza care afectează pe toată lumea.