În Germania s-a interzis circumcizia

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

Guvernul german a anunţat că în cel mai scurt timp parlamentul va lua o decizie prin care se va reglementa circumcizia. Declaraţia autorităţilor centrale este o reacţie directă în urma controverselor izbucnite după pronunţarea recentă a sentinţei unui tribunal din Köln.

La sfîrşitul lunii iunie, judecătorii germani practic au interzis circumcizia, argumentînd că această intervenţie echivalează cu vătămarea corporală a unor copii. Tribunalul a dat curs plîngerii unui musulman care a reclamat părinţii unui copil de 4 ani după ce aceştia au hotărît ca acesta să fie supus circumciziei.

În ultimă instanţă, tribunalul s-a pronunţat în favoarea reclamantului, iar respectarea sentinţei a devenit astfel obligatorie în toată ţara. Tribunalul a susţinut că prin circumcizie corpul copilului este mutilat într-un mod ireparabil. Circumcizia contravine şi intereselor copilului, îngrădindu-i voinţa liberă de a decide indivdual asupra apartenenţei la un cult religios.

Alarmaţi de verdictul juriştilor, reprezentanţii evreilor şi musulmanilor din Germania au protestat imediat contra sentinţei. În dezbaterile aprinse care au urmat s-a vorbit despre o încălcare a constituţiei care prevede libera exercitare a religiei, despre un atac împotriva unor tradiţii religioase milenare şi despre o îngrădire a prezenţei cultului mozaic respectiv a islamului în Germania.

La Berlin, problema a fost dezbătută de o adunare de urgenţă a Uniunii Rabinilor Europeni. Preşedintele Uniunii, rabinul din Moscova, Pinchas Goldschmidt, a criticat sentinţa din Köln extrem de drastic, afirmînd că această decizie înseamnă sfîrşitul prezenţei evreilor pe teritoriul Germaniei. Goldschmidt a calificat sentinţa drept una din cele mai grave atentate asupra existenţei evreieşti şi asupra prezenţei evreieşti din Europa în perioada post-Holocaust.

Acelaş rabin a comparat situaţia creată cu interdicţia tăierilor rituale ale animalelor de către nazişti. Această interdicţie, a spus rabinul, fusese pentru mulţi evrei un semnal limpede că ei nu mai au ce căuta în Germania. Criminalizarea circumciziei, a continuat tot Goldschmidt, este un semnal şi mai puternic.

Circumcizia, practicată în conformitate cu prevederile rituale ale religiei evreieşti, constituie atît pentru evrei ortodocşi cît şi pentru cei liberali un simbol al identităţii lor. Ei invocă în acest sens versurile din Vechiul Testament: „În neamul vostru, tot pruncul de parte bărbătească, născut la voi în casă sau cumpărat cu bani de la alt neam, care nu-i din seminţia voastră, să se taie împrejur în ziua a opta“ (Facerea, cartea întîi a lui Moise, cap. 17, versul 12 şi următoarele).

Potrivit tradiţiilor religioase, circumcizia se face la opt zile după naştere. Ea se practică şi la musulmani, deşi Coranul nu conţine prevederi obligatorii în acest sens.

În Germania trăiesc în prezent circa 4 milioane de musulmani şi 120.000 de evrei.

Tabară celor care sprijină controversata sentinţă susţine că libertatea religioasă poate fi îngrădită atunci cînd practicile rituale nu sunt compatibile cu anumite principii etice ale statului secular, aşa cum este el definit şi în legislaţia germană. Adversarii sentinţei au vorbit despre un „triumf al raţionalismului vulgar“. Teologii creştini, musulmani şi evrei au reproşat juriştilor un anti-tradiţionalism belicos şi declanşarea unui război cultural.