Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Herta Müller Premiul Nobel pentru Literatură

herta-mueller-foto-dpa-20091008182903.jpg

Herta Müller | Foto: dpa

Herta Müller a reuşit să zugrăvească peisaje ale pierderii patriei, combinînd mijloace ale poeziei cu obiectivitatea prozei. Astfel şi-a motivat comitetul Nobel decizia de a-i acorda Hertei Müller Premiul Nobel pentru Literatură. Totodată Herta Müller a fost calificată ca o „cronistă a vieţii cotidiene într-o dictatură".

Herta Müller a reuşit să zugrăvească peisaje ale pierderii patriei, combinînd mijloace ale poeziei cu obiectivitatea prozei. Astfel şi-a motivat comitetul Nobel decizia de a-i acorda Hertei Müller Premiul Nobel pentru Literatură. Totodată Herta Müller a fost calificată ca o „cronistă a vieţii cotidiene într-o dictatură".

Ştirea a stîrnit un val de entuziasm în Germania. S-a amintit că înaintea ei au mai fost distinşi cu acest premiu important scriitori germani ca Thomas Mann sau Günther Grass.Colaj al autoarei Herta Müller

Herta Müller s-a născut în 1953 în localitatea bănăţeană Niţchidorf. A urmat şcoala în limba germană în satul natal. După terminarea liceului german din Timişoara, a urmat cursurile Facultăţii de Filologie din acelaş oraş. Primele texte literare - şi anume poezii - le-a publicat ca elevă, şi anume în ziarul local „Neue Banater Zeitung". În timpul studenţiei a frecventat un cenaclu care funcţiona în cadrul Universităţii. Cenaclul respectiv funcţiona, în 1974, în paralel cu cenaclul „Universitas" de la Casa de cultură a Studenţilor, care găzduia, de fapt, cenaclul Grupului de Acţiune Banat (Aktionsgruppe Banat). În mod eronat se afirmă uneori că Herta Müller ar fi fost membră a Grupului de Acţiune, destrămat în urma aţiunilor represive ale Securităţii, în anul 1975.

Din 1977 frecventează cenaclul timişorean „Adam Müller Guttenbrunn", alăturîndu-se foştilor membri ai Grupului de Acţiune.

În 1982 îi apare primul volum, „Depresiuni", doi ani mai tîrziu „Tango apăsător". Apariţia volumului „Depresuni" în Germania (în 1984) şi apoi „Omul este un mare fazan pe această lume" (în 1986) a catapultat-o în centrul atenţiei literare. În urma presiunilor politice tot mai puternice, Müller emigrează în 1987 în Germania. Aici a publicat numeroase romane, eseuri şi povestiri şi a fost distinsă cu multe premii importante. Ultimul roman - publicat anul acesta sub titlul „Leagănul respiraţiei" - tematizează deportarea în Uniunea Sovietică a etnicilor germani din România.

Pagină din dosarul de Securitate al Hertei Müller.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok
155