Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Independența, miza alegerilor catalane

catalonia.jpg

Independența, miza alegerilor catalane

Catalonia va decide duminică 25 noiembrie dacă  îl va investi pe  Artur Mas, actualul premier local, cu majoritatea absolută de care acesta are nevoie pentru a da curs unui controversat program politic al cărui principal obiectiv este independența acestei prospere provincii spaniole.

Corespondentul RFI la Madrid, Mugur Chiujdea

 Sondajele  anticipează că după trei săptămâni de campanie electorală, în care principală polemică s-a centrat în jurul oportunității și legalității organizării unui referendum privind suveranitatea Cataloniei, partidul pe care îl conduce Mas, Convergență și Unitate, fără să obțină o majoritate absolută, este totuși  prima opțiune politică a catalanilor.

După mai puțin de doi ani de legislatură, liderul naționalist a decis devansarea alegerilor pentru a-și întări poziția, care, conform propriilor afirmații, ar trebui  “să dea forță și consistență” planurilor secesioniste, un razboi politic fătiș care nu se mai ascunde de mult  în spatele eufemismelor. 

După consumarea alegerilor, actualul și foarte probabil, viitorul șef al administrației catalane, este hotărât să organize un așa numit summit social, în care să implice toate partidele și întreaga societate civilă pentru a hotărî organizarea unei consultări populare privind independența regiunii.

Pentru premierul Mariano Rajoy, Catalonia a devenit, alături de nesfârșita recesiune conomică, cea mai dureroasă bătaie de cap, iar filiala catalană a Partidului Popular duce o luptă pe viață și pe moarte pentru a discredita palnurile secesioniștilor.

 Liderul naționalist, Artur Mas, cere guvernului central să-și definească poziția și să supună propriul program politic aceleiași consultări populare. În schimb Mariano Rajoy, cu constituția în mână, afirmă că organizarea referendumului ar fi anticonstituțională și numai Parlamentul Spaniei este cel în măsură să aprobe desfășurarea unei astfel de consultări populare. 

Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în Scoția, care se confruntă cu o situație similară,  guvernul central, ca și cel catalán, au atitudini intransigente, nu există discuții, negocieri și nici un alt context care să încerce să apropie cele două poziții care par mereu mai ireconcilabile.

 Alicia Sánchez-Camacho, liderul conservatorilor catalani, avertizează că independența va duce în cele din urma la o criză instituțională și la izolarea regiunii, cu consecinţe  dezastruoase pe plan economic. Detractorii ideii de autodeterminare afirmă că fără Spania şi Uniunea Europeană economia catalana ar putea sa sufere o scădere a produsului intern brut de cel puțin 15 %, ceea ce, evident, ar adânci și mai mult actuala recesiune economică.

Între radicalismul secesioniștilor locali și centralismul conservatorilor se află socialiștii catalani, care propun ca soluție de mijloc  transformarea Spaniei într-un stat federal asemănător Germaniei; dar socialiștii nu-și pot impune punctul de vedere, bucurandu-se de numai 15% din intenţia de vot, conform ultimelor sondaje.

În ultima săptămână campania electorală a luat o neașteptată întorsătură, nici recesiunea economică și nici referendumul secesionist nu au mai fost principalele teme de confruntare, acestora luându-le locul niște presupuse conturi pe care liderul naționalist, Artu Mas, le-ar avea deschise la băncile elvețiene pentru a-și ascunde banii proveniți din veroase afaceri care în momentul de față fac obiectul unei anchete juduciare.  Dezvăluirile au fost făcute de către ziarul ”El Mundo” dar au fost infirmate în cele din urmă de către parchetul catalan și de către sindicatul polițiștilor.

Artur Mas, de asemenea, a respins categoric aceste acuzații lansate cu doar câteva zile înaintea alegerilor și a afirmat că este o campanie dirijată de către propriul premier spaniol pentru a impiedica aspirațiile de independență ale catalanilor. Ba mai mult, el a cerut ministrului de finanțe să dea explicații în Parlament pentru încurajarea acestor calomnii.

La rândul lui, Mariano Rajoy a respins acuzaţiile, afirmând că nu are nimic de-a face cu discreditarea liderului catalan. Se pare că în cele din urmă acuzaţiile au avut un efect neașteptat, în favoarea catalanului, care a fost văzut ca victima unei neverosimile campanii de discreditare.

Duminică seara la ora nouă vom afla care este deznodământul acestei tensionate campanii electorale și dacă votul catalan va legitima proiectul secesionist al lui Artur Mas, oferindu-i majoritatea absolută pe care o reclamă.

Analiștii politici din Peninsula Iberică sunt de părere că, și într-un caz și într-altul, alegerile catalane vor marca un “înainte” și un ”după” al relațiilor dintre Madrid și Barcelona.