Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Independenţa unui stat fantomă

independenta-unui-stat-fantoma.jpg

Liderul Transnistriei, Igor Smirnov, a intrat în dizgraţia Moscovei.

Transnistria marchează vineri, 2 septembrie, 21 de ani de aşa-zisă independenţă, care nu este însă recunoscută oficial de nici una dintre ţările lumii. De această dată, manifestaţiile de la Tiraspol, capitala regiunii separatiste, vor fi, se pare, mai modeste şi vor avea loc pe fundalul unei crize economice majore şi a unor tensiuni politice fără precedent.

Corespondentul RFI la Chişinău, Corneliu Rusnac

Problemele care au afectat în ultimii câţiva ani Transnistria, regiunea separatistă din estul Republicii Moldova, cu o suprafaţă de patru mii de kilometri pătraţi şi cu jumătate de milion de locuitori, par să se agraveze tot mai mult.

În stare să-şi asigure doar o treime din veniturile necesare, regiunea separatistă nu ar putea supravieţui fără asistenţa financiară a Rusiei, care se ridică anual la 25 de milioane de dolari.

Chiar şi în aceste condiţii de criză, administraţia de la Tiraspol nu a renunţat la tradiţionala paradă militară, organizată pe 2 septembrie. De această dată, la paradă vor participa însă doar subdiviziuni ale armatei transnistrene, nu şi tehnica militară, prezentă în anii trecuţi.

 

Moscova îi întoarce spatele lui Igor Smirnov

 

În pofida problemelor tot mai numeroase pe care le întâmpină regimul de la Tiraspol, liderul transnistrean, Igor Smirnov, a declarat că regiunea, care se auto-intitulează Republica Moldovenească Nistreană, nu are de gând să renunţe la independenţă.

În acelaşi timp, Igor Smirnov a spus că este gata să accepte reluarea negocierilor cu Republica Moldova, întrerupte în 2006, însă a subliniat că "decizia finală privind propriul viitor ar trebui să aparţină poporului din Transnistria".

Chiar dacă rămâne destul de influent, liderul transnistrean nu mai pare să controleze integral situaţia din Transnistria, cum a controlat-o în ultimele două decenii.

Cu numai câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale care vor avea loc în luna decembrie, Igor Smirnov pare să fi intrat în dizgraţia Moscovei, inclusiv pentru faptul că membri ai familiei sale ar fi cheltuit fondurile alocate de Rusia în alte scopuri decât cele pentru care erau destinate, adică pensii şi alocaţii sociale.

"Pentru prima dată în 20 de ani, Igor Smirnov nu mai este sigur de rezultatul aşa-ziselor alegeri din decembrie a.c. Totodată, oponenţii lui aleargă la Moscova şi flutură cu declaraţiile inclusiv ale unor persoane oficiale din Rusia în susţinerea ideii de schimbare, modernizare. Se observă concurenţa între două linii. Una este cea dură, tradiţională în stânga Nistrului şi ceilalţi, care încearcă să-l promoveze pe Anatoli Kaminski", spune analistul politic Oazu Nantoi.

În aceste condiţii, noua miză a Rusiei la scrutinul din decembrie pare să fie chiar Anatol Kaminski, preşedintele Sovietului Suprem, adică a Legislativului de la Tiraspol.

Deşi Rusia nu a recunoscut oficial Transnistra ca stat, totuşi preşedintele Dumei de Stat de la Moscova, Boris Grîzlov, a trimis la Tiraspol un mesaj de felicitare cu ocazia aşa-zilei "zile a independenţei". Mesajul a fost însă adresat lui Anatoli Kaminski şi nu lui Igor Smirnov, ca altădată.

În toţi cei 21 de ani, existenţa Transnistriei a fost strâns legată de Rusia. Declarându-şi independenţa faţă de Chişinău încă din 1990, adică pe timpul Uniunii Sovietice, când în Republica Moldova începuseră procesele de emancipare naţională, iar limba română devenise limbă de stat, Tiraspolul s-a bucurat de sprijinul necondiţionat al Moscovei. Mai ales în timpul războiului din 1992 cu Chişinăul, când trupele paramilitare transnistrene au fost susţinute pe faţă de către armată rusă.

Chişinău, Corneliu Rusnac, despre "independenţa" Transnistriei