Îngrijorare în clasa politică franceză. Marine Le Pen, pe locul trei în sondaje

În turul doi, Hollande l-ar învinge pe Sarkozy cu 57 la 43. Ce provoacă însă îngrijorare este simpatia crescândă de care se bucură partidul lui Le Pen.

Vasile Damian:

Marine Le Pen câștigă teren, ideile Frontului Național – partidul extremei drepte – se banalizează. Aproape o treime din francezi se declară de acord cu ideile frontiste, cel mai mare scor din 2002 încoace – 2002 fiind anul în care reprezentantul extremei drepte, Jean-Marie Le Pen, tatăl actualei candidate, ajunsese în finala prezidențială, fiind învins de conservatorul Jacques Chirac. Marine LePen a fost dată pentru prima dată în fruntea primului tur la prezidențiale într-un sondaj publicat acum zece luni. De atunci și până acum, cota ei se aseamănă cu o sinusoidă care tinde să urce însă de fiecare dată mai sus.

Dacă ideile sale s-au banalizat nu înseamnă însă că și toți cei interogați aderă la soluțiile propuse de partidul extremei drepte. În plus, aderarea la ideile Frontului Național este diferită în funcție de mediul socio-profesional și zona locuită. Astfel, 40% din cei care aderă la ideile extremiste sunt muncitori și tot atâtea procente provin din zonele rurale. La capătul opus, cadrele și cei de la oraș - în particular de la Paris, Marsilia și Lyon - resping cu o majoritate covârșitoare tezele frontiste. Ce este însă îngrijorător este succesul tot mai mare al partidului în rândul tinerilor, al celor de sub 35 de ani.

În sfârșit, Institutul Sofres a pus întrebări legate și de unele din afirmațiile Frontului Național. Astfel, o majoritate dintre respondenți este de acord cu ideea că ”justiția nu e destul de severă cu micii delincvenți”, că ”nu se apără destul valorile tradiționale” și că ”există prea mulți imigranți în Franța”. Crește de asemenea procentul celor care estimează că ”islamul și musulmanii au prea multe drepturi în Franța”. Doar o singură teză a Frontului Național - reinstaurarea pedepsei cu moartea - pierde simpatizanți față de precedentele anchete de acest gen.

Pentru unul din sondajele publicate acum s-a folosit o tehnică nouă, o metodă inedită în Franța. Este vorba de o așa-zisă anchetă ”continuă”. În fiecare zi, începând cu 9 ianuarie, între 300 și 350 de alegători erau chestionați on-line, deci pe internet. Răspunsurile zilei erau cumulate cu cele ale precendentelor două zile. Eșantionul celor sondați s-a compus din 943 de persoane majore, înscrise pe listele electorale și reprezentative ale populației franceze. Ancheta a fost dusă “în timp real”, insistă Institutul IFOP, care a realizat-o, și care precizează că 45% din cei interogați își mai pot schimba părerea, în timp ce 55 de procente sunt siguri de alegerea lor.

Este greu de spus cum poate fi ”răsturnată” situația, cum pot fi combătute ideile Frontului Național. A evita subiectul, a nu vorbi despre extrema dreaptă? A reaminti cât de prost au gerat primarii frontiști orașele în care au fost aleși? A denunța proiectul partidului? Niciuna din soluții nu a dat rezultate. Marine Le Pen e o ”țintă mișcătoare”, spune un politolog citat de Le Monde. În plus, fiica fondatorului mișcării a reușit să șteargă, să poleieze cele mai dure asperități ale ideilor tatălui ei. Protecționismul pe care-l promovează e mai mult sau mai puțin recuperat de toți candidații la prezidențiale care apără ideea lui ”made in France”.

În general, de altfel, ideile frontiste s-au banalizat pentru că au fost preluate pe larg de alții, în particular de aripa dreaptă a mișcării de guvernământ UMP. Cu toate că Frontul Național este considerat încă de 41% din francezi drept ”un partid extremist de dreapta, naționalist și xenofob”, doar 53 de procente dintre francezi îl mai consideră un pericol pentru democrație. În 2002, șapte francezi din zece aveau această părere, alt semn deci al banalizării tezelor sale. În ciuda popularității deci tot mai mari a ideilor lui Le Pen, niciun politolog n-o prezice însă pe Marine învingătoare la prezidențiale. E singurul lucru pozitiv care reiese din diversele analize.