Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Instanţa decide marţi dacă procesul lui Chirac poate continua

Unul dintre avocaţii apărării a ridicat problema prescierii faptelor în procesul în care este judecat fostul preşedinte, Jacques Chirac, ceea ce ar putea duce la amânarea procesului pe termen nelimitat. Instanţa este aşteptată să se pronunţe marţi după-amiază. Procesul fostului preşedinte francez Jacques Chirac a început luni, 7 martie, la Paris în absenţa principalului acuzat. 

Avocatul Jean-Yves Le Borgne a anunţat în prima zi a procesului: "Vreau să ridic o problemă prioritară de constituţionalitate". "Noţiunea de prescriere a faptelor este centrală în acest caz", a explicat avocatul, care reprezintă în acest dosar un alt suspect, Remy Chardon, fostul şef de cabinet al lui Jacques Chirac la Primăria din Paris.

Problema de constituţionalitate ridicată acum de avocatul apărării poate trimite acest dosar la Consiliul Constituţional. Dacă instanţa va considera însă că problema prescrierii faptelor este "serioasă" atunci cazul va fi transmis Curţii de Casaţie.

Suspectat de "deturnare de fonduri publice şi abuz de încredere" într-o afacere de pe vremea când era primar al Parisului, Chirac este acuzat în particular că ar fi acordat 28 de posturi fictive unor apropiaţi din partidul său. Teoretic el riscă zece ani închisoare şi 150 de mii de euro amendă. Acest proces istoric pune capăt la două decenii de proceduri judiciare care au marcat perioada cât a fost Jaqcues Chirac primar al Parisului.

"În cunoştinţă de cauză, Jacques Chirac a ultilizat patrimoniul oraşului Paris al cărui primar era ca să servească interesele partidului RPR pe care-l prezida. Primăria devenise un rezervor a cărei masă umană şi financiară garanta anonimatul şi posibilitatea de disimulare".

Ordonanţa judecătorului de instrucţie datorită căreia pentru prima dată un fost preşedinte francez este chemat în faţa Curţii, rezumă cel mai bine problema recurentă întâlnită în acea perioadă. Din cele 700 de posturi fictive, lista a fost redusă la 43 iar acum nu mai rămân decât 28. Chiar şi aşa subţire, reproşul făcut lui Jacques Chirac dă o imagine fidelă a clientelismului care domnea în anii când se afla la primăria Parisului.

Sportivi, oameni politici în dizgraţie, fiice şi nepoate de politicieni activi - lista celor angajaţi la primărie de Chirac e lungă. Dacă majoritatea dintre cei citaţi au lucrat cu adevărat şi meritau deci un salariu, rămâne chestiunea felului în care au fost recrutaţi respectivii.

Prin relaţii, prietenii, lucru care pe vremea aceea nu era un delict. Mai rămâne de reproşat din punct de vedere legal - lucru pentru care Chirac e judecat - doar lista celor 28 care nu a fost prescrisă de lege şi care sunt persoane care cu adevărat n-au făcut nimic pentru ceea ce erau plătiţi să facă. Procedurile judiciare lansate pentru perioada când Chirac era la primărie l-au ocolit practic de fiecare dată pe cel în cauză întrucât el a beneficiat înre anii 1995 şi 2007 de imunitate în calitatea sa de preşedinte al Republicii.

Dacă singurul dosar în care Chirac mai poate fi implicat juridic este cel de acum referitor la posturile fictive de la primărie, numele său a fost citat înntr-o sumedenie de alte afaceri: licitaţii publice, construcţii de blocuri sociale, cheltuieli de hrană la primărie, fraude electorale - lista scandalurilor în care numele fostului preşedinte apare este foarte stufoasă, dar cum spuneam fără vreo consecinţă asupra respectivului. 4 ani după plecarea de la Palatul Elysée, moralizarea vieţii politice franceze ai face aşadar un mic pas. "Jacques Chirac, astăzi în vârstă de 78 de ani, va veni la proces ca să explice cum stăteau treburile în acea perioadă când era la primăria Parisului", afirmă avocaţii săi care ştiu că clientul lor nu riscă în realitate mare lucru.

De precizat că actuala primărie socialistă a Parisului nu este reprezentată ca parte civilă la proces întrucât şi-a retras plângerea. Un gest criticat de aliaţii ecologişti ai socialiştilor dar şi de contribuabilii parizieni care denunţă acordul financiar la care au ajuns părţile. Chirac împreună cu actualul partid de guvernământ care a primit avizul favorabil al preşedintelui Nicolas Sarkozy, au plătit peste două milioane de euro despăgubiri, sumă pe care actuala conducere a Parisului o pretindea ca să-şi retragă plângerea penală.

Procesul lui Chirac, în sala în care a fost judecată Maria Antoaneta

Procesul lui Jacques Chirac are loc într-o sală prestigioasă a Palatului de Justiţie din Paris. Cei peste o sută de jurnalişti acreditaţi la procesul fostului preşedinte francez vor avea parte şi de puţină istorie mai veche a Franţei, nu numai de perioada când Chirac era primarul Parisului. Procesul acestuia se derulează în sala în care pe 16 octombrie 1793, Maria Antoaneta, soţia regelui Ludovic al 16-lea a fost condamnată la moarte de tribunalul revoluţionar. Un tribunal care în afară de fosta suverană, a mai trimis la ghilotină alte 2624 de persoane.

Direct legată de Conciergerie, astăzi loc turistic dar pe vremuri închisoare, sala tribunalului parizian a mai găzduit şi alte procese celebre. Astfel, protagoniştii afacerii Clearstream în frunte cu fostul premier francez Dominique de Villepin au fost audiaţi în această sală istorică. Tot acolo, un an mai târziu Curtea de Justiţie a Republicii l-a judecat pe fostul ministru de interne Charles Pasqua.

Împodobită foarte elegant cu stuc aurit şi lambriuri de stejar, sala de audienţe nu este în fapt exact  cea pe care a cunoscut-o Maria Antoaneta întrucât sala originală a fost distrusă de un incendiu în 1871 şi reconstruită identic. Anumite elemente decorative evocă încă "justiţia regală", cea de dinaintea revoluţiei franceze.

Pentru a evita intrarea lui Jaqcues Chirac sub rafalele obiectivelor de filmat şi fotografiat, tribunalul i-a asigurat principalului suspect o intrare pe o uşă laterală, ascunsă publicului. Tot din motive de discreţie gemuletele care înconjoară sala de audineţe au fost acoperite pentru a nu permite imortalizarea unui fost şef de stat pe banca acuzaţiilor.

Acesta va sta însă de-a lungul procesului cu adevărat sub lumina reflectoarelor. În mod normal, multe din cele 144 de becuri are luminează sala nu ard. Preşedinţia tribunalului a decis să pună însă lucrurile la punct şi a ordonat înlocuiera tuturor becurilor defecte de pe cele şase lustre agăţate în sală. O operaţiune pentru care, precizează tribunalul, primăria a cheltuit 451 de euro.