Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Insulele Malvine/Falkland: disputa continuă după 30 de ani de la război

insulele-malvine-falklands-disputa-continua-30-ani-razboi.jpg

Veterani ai războiului britanico-argentinian din Insulele Malvine/Falkland (Foto: Reuters/Enrique Marcarian)

Luni, 2 aprilie, atât în Argentina, cât şi în Marea Britanie va fi marcată ce-a de-a 30-a aniversare a războiului dintre cele două ţări din Insulele Malvine/Falkland, din Atlanticul de Sud.

Corespondentul RFI la Londra, Petru Clej

Apropierea aniversării a prilejuit o escaladare a retoricii critice, atât la Buenos Aires, cât şi la Londra, pe fondul accentuării solidarităţii sud-americane cu pretenţiile teritoriale ale Argentinei la adresa arhipelagului, actualmente colonie britanică.

Veteranii războiului din 1982, care a durat 74 de zile, provocând moartea a 649 de militari argentinieni, 255 de militari britanici şi trei locuitori civili ai insulelor invadate pe 2 aprilie în acel an de Argentina şi încheiat cu înfrângerea argentiniană, comemorează acea dată, mai degrabă tragică.

Lunar, un grup de veterani argentinieni aterizează pe aeroportul Mount Pleasant, pentru a cinsti pe insulă memoria celor căzuţi în luptă.

Argentina nu a renunţat nici acum la pretenţiile teritoriale la arhipelagul sud-atlantic, înscriind chiar revendicarea în Constituţia adoptată în 1994.

 

Presiuni regionale

 

Autorităţile de la Buenos Aires nu pierd nicio ocazie să acuze Marea Britanie nu doar de colonialism, ci şi de militarizarea regiunii. Recent, ministrul de Externe al Argentinei, Hector Timerman, a afirmat că Londra a trimis în regiune submarinul nuclear Vanguard, echipat cu rachete nucleare Trident, în contradicţie cu prevederile dreptului internaţional.

Marea Britanie a dezminţit acuzaţia, dar a promis că va apăra insulele de un atac argentinian, care este însă considerat extrem de improbabil de autorităţile de la Londra.

În luna decembrie a anului trecut, cele patru state membre ale blocului comercial Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay) au convenit să interzică accesul în porturile lor navelor sub pavilion Falkland, iar Peru a refuzat recent accesul unui vas militar britanic în porturile sale.

Totuşi, Uruguayul neagă faptul că ar exista o blocadă a insulelor, de tipul celei impuse Cubei. În orice caz, ţările Americii Latine, care cunosc un boom economic, sunt mult mai solidare acum cu pretenţiile teritoriale ale Argentinei, deşi recunosc că aceste pretenţii trebuie exprimate doar pe cale paşnică şi cer Marii Britanii să intre într-un dialog diplomatic cu Buenos Aires.

Opinia publică din Argentina sprijină, potrivit sondajelor, în proporţie de două treimi pretenţia teritorială asupra Insulelor Malvine/Falkland, dar recent, un grup de intelectuali argentinieni a criticat ceremoniile de marcare a începtului războiului acum 30 de ani. Ei au atras atenţia asupra contradicţiei între caracterul considerat just al pretenţiilor teritoriale şi ocupaţia militară lansată de un regim de dictatură complet discreditat, mai ales de miile de asasinate cu caracter politic comise în perioada 1976–1983.

 

Interese economice

 

Situate la 460 de kilometri est de coasta Argentinei, insulele Malvine/Falkland au o populaţie de 3.140 de locuitori şi o suprafaţă de circa 12 mii de kilometri pătraţi.

Arhipelagul a devenit colonie britanică în 1833, după ce în prealabil fusese ocupat pe rând de Anglia, Spania şi apoi de succesoarea imperiului spaniol, Argentina. Disputa cu privire la suveranitate nu a fost rezolvată nici până în ziua de astăzi.

Numele de Malvine provine de la francezul Malouines, derivat de la portul breton Saint Malo, de unde proveneau marinarii şi pescarii care au debarcat pe insulă în 1764, devind primii colonişti permanenţi.

Insulele Malvine/Falkland se bucură de o largă autonomie, fiind conduse de un consiliul legislativ de opt membri, ales prin vot direct, dar locuitorii, unii dintre ei băştinaşi la a noua generaţie, doresc în imensa lor majoritate păstarea statutului de colonie britanică, bucurându-se începând din 1983, de statutul de cetăţeni britanici.

Marea Britanie are însă doar atribuţii legate de apărare şi politică externă, insulele având chiar monedă proprie, lira Falkland.

Disputa britanico-argentiniană legată de insule are şi un aspect economic. În zonă se află o sondă de explorare a zăcămintelor de ţiţei, bănuite a se afla sub fundul oceanului, în apropierea arhipelagului.

După 1982, insulele au devenit sustenabile din punct de vedere economic. Economia e bazată pe pescuit şi creşterea oilor pentru lână, iar balanţa comercială este excedentară. Potrivit statisticilor, insulele au cel mai înalt grad de conectare la Internet din lume, de circa 95%.

Londra, Petru Clej, despre Insulele Malvine/Falkland