Laurent Gbagbo: “Nu plec din ţara mea”

Nici apelul la reconciliere naţională lansat ieri de preşedintele Alassane Ouattara, nici soldaţii francezi care operează în capitala ţării, nici diverşii mediatori nu reuşesc să-l clintească din fotoliul prezidenţial pe Laurent Gbagbo, care dispune încă de o gardă fidelă şi bine înarmată.

Ce vrea el de fapt cu această logică sinucigaşă? se întreabă în prezent comentatorii. S-ar părea că atitudinea sa provocatoare este destinată să-i facă un rău mediatic cât mai mare rivalului său. El este supărat însă şi pe Franţa, şi probabil că ar fi încântat dacă trupele franceze ar interveni brutal provocând o baie de sânge, astfel încât mediile de informare internaţionale să difuzeze imagini cu copii şi femei ucişi în buncărul său.

Laurent Gbagbo îşi mai bazeză atitudinea pe un fapt, şi anume că în ţara sa care este un mozaic etnic comunităţile sunt uşor de stârnit unele împotriva altora. Ar fi suficient ca francezii să comită acum o greşeală tactică, să provoace moartea unor civili sau a unora dintre foştii responsabili politici aflaţi încă în jurul lui Laurent Gbagbo, iar propaganda anti-franceză ar face restul, adică ar asmuţi populaţia împotriva "fostei puteri coloniale".

Merită amintit în paranteză că în această ţară, Coasta de Fildeş, mare cam cât Germania, trăiesc în jur de 60 de etnii diferite care vorbesc în jur de 70 de limbi. Ele sunt de altfel considerate toate limbi naţionale, deşi franceza este cea care îi ajută pe aceşti oameni să comunice între ei. Cele 60 de etnii se pot grupa totuşi în cinci mari grupuri, ceea ce înseamnă însă, din nou, că nu există în Coasta de Fildeş nici o etnie majoritară. Grupul "baoulé", de exemplu numără cam 2 milioane de persoane şi vorbeşte o limbă diferită de grupul "Sénoufo" care numără cam un milion două sute de mii de persoane.

În prezent, chiar dacă preşedintele Ouattara se declară preşedintele tuturor etniilor, el nu este la adăpost de eventuale rebeliuni sau contestaţii. Ar fi suficient ca Laurent Gbagbo să iasă din bârlogul său, să se refugieze într-o regiune în care etniile îi sunt favorabile, pentru a declanşa un nou război. Scenariu pe care ONU şi Franţa dar şi Uniunea Africană vor să-l evite cu orice preţ. Marea întrebare este deci: ce e de făcut acum cu Laurent Gbagbo care nu vrea să iasă din buncărul său şi împinge provocarea până la ultimele limite.