Le Figaro: Un calendar încărcat pentru Uniunea Europeană

De altfel, Merkel a avut şi o "escapadă" la Beijing, unde, dincolo de a apăra interesele comerciale nemţeşti, a încercat să calmeze neliniştea Chinei apropo de viitorul zonei euro.

Dosarul grecesc, deja "tratat" în timpul vizitelor de la Paris şi Berlin ale lui Antonis Samaras rămâne o prioritate în măsura în care zvonurile privind ieşirea Greciei din zona euro, zvonuri uneori întreţinute chiar de Germania, au consecinţe nefaste pentru Italia şi Spania, dar şi pentru creşterea economică în toate statele zonei euro.

François Hollande şi Mariano Rajoy au subliniat la Madrid, iar Angela Merkel la Beijing, caracterul "ireversibil" al monedei euro. La Madrid, preşedintele francez a insistat ca la întâlnirea europeană din octombrie să fie luate "decizii durabile" şi să  nu mai fie amânate anumite alegeri. Deciziile luate la summitul de la Bruxelles de la finele lui iunie tot nu au intrat în vigoare.

Până la viitorul Consiliu European, Spania va cere fără îndoială, oficial, să beneficieze de fondurile de salvare europene, ceea ce va permite BCE să cumpere obligaţiuni pentru a reduce nivelul dobânzii la care se împrumută Spania şi care nu corespunde realităţii economice a ţării. «Ţinând cont de măsurile de austeritate luate deja şi de voinţa de a le respecta afişată joi de premierul Rajoy, punerea sub supraveghere a economiei spaniole, de care se teme Madridul, ar trebui să fie mai puţin strictă decât în cazul Greciei, care tot nu a reuşit să pună în aplicare reformele cerute.

Totuşi, guvernul spaniol aşteaptă să dispară două incertitudini: prima - Curtea Constituţională germană se va pronunţa pe 12 septembrie asupra constituţionalităţii noului mecanism european de stabilitate. Apoi, BCE, al cărei raport e aşteptat pe 6 septembrie, trebuie să explice cum va interveni pe pieţele de obligaţiuni de stat spaniole. Mai ales că se ştie că există unele reticenţe, în special la Bundesbank - banca centrală a Germaniei. La Madrid, Hollande a pledat pentru Spania, cerând BCE să intervină în numele obiectivelor de politică monetară. Şi rămâne şi problema recapitalizării băncilor spaniole. Spania aşteaptă rezultatul auditului care va stabili sumele de care au nevoie. Iar la sfârşitul anului, trebuie pusă pe picioare Uniunea bancară europeană, ce va beneficia de o instanţă de supraveghere a băncilor, aflată în legătură directă cu BCE. Calendarul este deci încărcat.

LE MONDE: Luptă între justiţia federală americană şi statul Texas

Justiţia americană a invalidat, joi, o lege texană care impune oricărui alegător al acestui stat preponderent republican să prezinte un act de identitate care să aibă fotografie pentru a putea vota. Marţi, justiţia calificase deja drept "discriminatoriu" acest redecupaj electoral votat pe plan local, în Texas.

Curtea de apel federală din Washington a estimat că argumentele invocate de Texad pentru a demonstra că legea electorală nu e discriminatorie sunt "prea puţin convingătoare, nevalide sau ambele". Această lege controversată a fost suspendată de administraţia Obama pentru că încuraja discriminarea rasială. "Legea ar fi avut aproape sigur drept consecinţă o involuţie: ea reprezintă o presiune consistentă şi nemiloasă pentru săraci, iar minorităţile rasiale din Texas trăiesc din păcate în sărăcie", au estimat cei trei judecători federali. Curtea de Apel dă astfel o nouă lovitură guvernatorului republican al Texasului, Rick Perry, prin respingerea legii sale din 2011, pe care o prezentase ca pe un instrument de luptă contra fraudei electorale. Cu două zile înainte, un alt tribunal a respins acest redecupaj electoral votat de acelaşi guvern local. Acesta a avut "o intenţie discriminatorie" în ceea ce priveşte minorităţile etnice, au estimat judecătorii. Texasul a anunţat că va face apel contra celor două decizii la Curtea Supremă americană.

DER SPIEGEL: Atac asupra Google News: Cabinetul de la Berlin votează o nouă lege a drepturilor de autor

Guvernul cancelarului Angela Merkel vrea să impună Google şi altor agregatori de ştiri să plătească pentru reproducerea conţinutului de pe site-urile de ştiri. Guvernul a adoptat un proiect de lege care va impune o taxă, chiar şi pentru preluarea unor bucăţi scurte de ştiri. Activiştii de pe Web sunt furioşi.

Google News seamănă, evident, cu pagina de start a unui ziar standard. E împărţit pe mai multe secţiuni, anumite articole au scurte teaser-uri pentru a atrage atenţia cititorilor şi fotografii care ilustrează ştirile mari ale zilei. Dacă Merkel va avea câştig de cauză, asta se va schimba curând în Germania. Google şi alte site-uri de agregare vor plăti celor care produc ştirile o taxă chiar şi preiau bucăţi scurte de text. "Publisherii trebuie să fie protejaţi mai bine pe Internet", declară ministrul Justiţiei. În principal, legea e o încercare de a se asigura că site-urile de ştiri germane primesc o felie din profiturile pe care le face Google vânzând publicitate în paginile sale online. Mulţi publisheri din Germania, în frunte cu gigantul media Axel Springer, s-au plâns fac bani de pe urma muncii altora. Coaliţia conservatoare pregătea această lege încă din 2009.

"Copiii noştri învaţă toţi că, dacă doresc ceva, trebuie înainte să ceară. Asta ar trebui să facă şi Google şi alţii asemenea. Dacă folosesc munca celorlalţi, trebuie să plătească un preţ", scrie tabloidul "Bild", parte din trustul Axel Springer. Proiectul este deja, evident, extrem de criticat.  Cel mai vocal, chiar de Google. Purtătorul de cuvânt al Google pentru Germania, Kay Overbeck, a apreciat că "este o zi neagră pentru internetul din Germania" şi că această intervenţie asupra Web-ului nu s-a întâmplat nicăieri altundeva în lume. Opoziţia social-democrată şi ecologistă a criticat şi ea propunerea, explicând că limitează libertatea informaţiei pe Internet.